Fostul consul al României la München, Carmen Agoutin, a încetat din viață săptămâna trecută, după o grea suferință. Marți, Carmen va fi adusă de la München la Suceava, pentru a se odihni pentru totdeauna acasă.
Cei care au cunoscut-o și-o amintesc mereu zâmbind pentru că, așa cum mărturisea, „cred că stă în puterea omului să realizeze ceva cu viața lui, dar cred și în soartă; uneori, oricât ne-am zbate, nu reușim pentru că, poate, nu ne este dat… E spinoasă și grea calea de mijloc…”. Tot ea scria, în urmă cu câțiva ani: „Nu vreau să fiu prizoniera/ cuvântului nespus/ și nici arma-ndreptată spre zid. Nu vreau decât/ să plutesc pe sârma mea/ la mare înălțime/ sfidând golul din dreapta/ cântărind provocarea din stânga/ să mă lepăd de spaime/ să mă judece doar aerul/ să mă doboare doar trecerea/ între cer și pământ/ c-un surâs pentru fuga/ nebună a cailor liberi/ cu o lacrimă pentru firul ierbii/ strivit de copitele lor/ eu, crucificată-n zbor…”.
Absolventă a Liceului „Ștefan cel Mare” din Suceava, promoția 1983 și a Facultății de Filologie (specializare limba germană – limba română) din cadrul Universității „Ștefan cel Mare” Suceava, în 1987, cu master în Managementul administrației publice, la Academia de Științe Economice București și doctorat în filologie, la USV, Carmen Agoutin a predat limba germană la școli generale și licee din București și din Suceava, apoi a început o carieră universitară la catedra de germană de la USV. A condus, de asemenea, Inspectoratul pentru persoane cu handicap Suceava și a fost director la Centrul de Recuperare și Reabilitare Neuropsihică Zvoriștea. A activat peste șase ani în cadrul ONG-urilor și timp de 16 ani a fost activă și în politică, în calitate de membru PSD. A fost consilier județean din partea acestei formațiuni politice. În perioada 2013 – 2015 a fost consul la Consulatul României din capitala landului Bavaria.
Boala cruntă a făcut-o să rămână în München, unde statul german a tratat-o până în ultima clipă, ca pe propriul său cetățean, și să revină acasă de fiecare dată când suferința îi mai dădea drumul din gheare și putea să-i arate bătrânei ei mame același chip senin dintotdeauna. Mâine, Carmen Agoutin se întoarce la Suceava definitiv. La 52 de ani.
