Sesizare penală făcută de Garda Forestieră pentru distrugerea pădurii comunei Straja

O situaţie mai puţin obişnuită se înregistrează în zona de munte a judeţului Suceava, la Straja, unde pădurea primăriei acestei localităţi este lăsată pradă atacului gândacului de scoarţă, fiind astfel condamnată la dispariţie.

Tocmai de aceea, pentru prima dată, Garda Forestieră Suceava a făcut o sesizare penală pentru „distrugerea pădurii”, urmând ca instanţele să dispună deschiderea unui dosar penal in rem, de cercetare a faptelor, iar apoi de depistare a vinovaţilor.

„Am formulat pentru prima dată o sesizare penală pentru distrugerea pădurii comunei Straja deoarece s-a tergiversat o perioadă foarte mare de timp punerea în valoare şi evacuarea materialului lemnos infestat cu ipide, ceea ce a generat propagarea acestei infestări la scară mai mare”, a declarat inspectorul-şef al Gărzii Forestiere Suceava, Mihai Găşpărel.

Pădurea comunei Straja se află în administrarea Ocolului Silvic Falcău, dar cercetarea va viza inclusiv agentul economic care avea sarcina de a exploata partizile afectate de atacul gândacului de scoarţă.

În total, peste 300 de hectare de pădure au fost expuse riscului de distrugere.

„Prin faptul că menţii în fondul forestier masă lemnoasă infestată nu faci decât ca infestarea să se extindă. Ca măsură de protecţie, tot ce este lemn infestat trebuie cât mai rapid doborât, cojit şi eventual scos din pădure. Dacă aceste lucrări le faci permanent cu întârziere, te poţi trezi în câţiva ani că nu mai ai deloc pădure, deşi, în condiţii normale, ar fi trebuit să mai supravieţuiască 30-40 de ani”, a adăugat şeful Gărzii Forestiere Suceava, care a înaintat sesizarea penală de cercetare a faptelor de care se fac vinovate anumite persoane.

O evaluare exactă a pagubelor produse până acum nu există, aceasta urmând să fie făcută odată cu demararea cercetărilor penale.

„Au fost partizi care trebuiau exploatate, s-a tergiversat din cauza unor divergenţe pe plan local, s-au făcut reclamaţii atât din partea primăriei către operatorul economic, cât şi invers. Problema este că din cauza acestor divergenţe au apărut repercusiuni asupra pădurii. În continuare sunt foarte mulţi arbori infestaţi acolo”, a mai spus Mihai Găşpărel.

Infestarea arborilor cu ipide a fost semnalată în toamnă, când a şi fost demarată extragerea arborilor afectaţi, dar lucrările au bătut apoi pasul pe loc, în ciuda prevederilor clare ce impun o intervenţie cât mai rapidă, pentru limitarea pagubelor.

Larvele gândacului Ips typographus sau ale temutului Ips duplicatus trăiesc sub scoarţa molizilor şi distrug canalele pe care seva este transmisă în copac. De aceea, arborele se usucă în ritm rapid, „din picioare”.