Bundițe cu blană de dihor, „bătute” cu mii de mărgele colorate, care se vând cu peste 1.000 de euro, bundițe cu prim negru de miel și broderie, bundițe cu decor geometric, cu bordură de mătase și mărgele, toate sunt realizate de meșterul cojocar Dorin Paicu din Drăgoiești, ajutat de membri ai familiei. Bărbatul provine dintr-o familie de cojocari sau, mai bine spus, s-a născut între piei și cojoace, pentru că și bunicii și părinții săi asta au făcut toată viața. Bărbatul participă la toate târgurile de meșteri populari la care este invitat, mai ales la cele organizate în municipiul Suceava, unde expune cu mândrie bundițele care-i poartă semnătura.
– Muncă migăloasă
Meșterul cojocar Dorin Paicu ne-a povestit că el confecționează bundițe specifice mai multor zone din județ. Costumul tradițional din Fălticeni se remarcă prin bundița cu prim negru de miel, cu broderie, în zona Câmpulung Moldovenesc, Păltinoasa, Capu Câmpului se poartă bundița cu blană de dihor, cu decor geometric, pentru care sunt folosite mărgelele și firul de mătase, iar în zona Bosanci, Moara etc. se poartă bundița cu „trandafiri colorați”. Bundița, din ce ne-a spus cojocarul, se remarcă ca etalon în portul popular din Bucovina, din județul Suceava, acest obiect vestimentar „bogat decorat” fiind unul costisitor. „Bundița cu blană de dihor, la care lucrează mai mulți oameni, circa jumătate de an, se vinde cu 1.200 de euro și nu ducem lipsă de cumpărători. Facem din ce în ce mai greu rost de materiale, mai ales blana de dihor. Aceasta se poate folosi doar de la dihorii prinși în lunile de iarnă (octombrie, noiembrie, decembrie și ianuarie), pentru că, altfel, nu mai este bun părul. Nu mai găsim nici ațele colorate de pe vremuri, cu acele culori calde, nu stridente. La o bundiță lucrăm eu, soția mea, care coase miile de mărgele, cu multă răbdare, dar mai avem și alți colaboratori. La puii de pe bundiță, soția mea ia fiecare mărgeluță pe ac și o introduce pe piele. Totul se lucrează manual. Este o muncă care cere multă migală”, ne-a spus meșterul din Drăgoiești.
Nu se uită la bani când își doresc o bundiță autentică
Dacă vă gândiți că prețul piperat al unei bundițe îi sperie pe cumpărători, meșterul ne asigură că nu. „Nu-i sperie pe cei cu bani, care nu se uită la 1.200 de euro dacă vor să aibă o bundiță de calitate. Vin și din străinătate, români plecați peste hotare care muncesc acolo pe bani mai mulți și care vor să aibă un costum popular complet, din care să nu lipsească bundița. Unii nu au avut niciodată un costum popular, deși și-au dorit, iar acum, când au bani și își permit, își fac acest cadou. Diferă de la om la om. Noi lucrăm pe comandă, pentru că durează multe luni de lucru. Celelalte bundițe, cu prim negru de miel sau cele cu prim brumăriu de miel, sunt mai ieftine”, a mai completat bărbatul.
Are cine să-i ducă faima mai departe
Cojocăritul nu este o muncă ușoară, dar dacă-ți intră în sânge, dacă te-ai deprins a face asta de mic, nu te mai lași, ne-a spus Dorin Paicu, al cărui tată, în vârstă de 90 de ani, încă îi mai dă sfaturi și îl îndrumă cum să facă „o bundiță strașnică”. Frumusețea costumelor populare îl preocupă pe Dorin Paicu, care se străduiește să facă lucruri de calitate, de care să fie mulțumit și clientul, dar să aibă și el satisfacția că a făcut un lucru autentic, care îi poartă semnătura. Dorința bărbatului este ca și fiul lui să-i calce pe urme și să ducă meșteșugul mai departe. L-a învățat și pe el cum să confecționeze bundițe de miel ornate cu pielicele de dihor și bundițe cu bogate elemente etnografice tradiționale, în culorile alb – negru, cum să pregătească blănițele de dihor pentru bundițe, blănițe pe care le cumpără de la cei care mai prind astfel de animale, „noaptea prin cotețele de găini, când dihorii dau iama printre păsări”. Meșterul cojocar și-a învățat băiatul cum se cos manual trandafirii și alte flori, în culorile negru, maro și auriu sau, dimpotrivă, în culori vii (roșu, verde, violet etc.), pentru că, spune bărbatul, „un cojocar trebuie să știe să facă o bundiță de la cap la coadă”. Dorin Paicu este pasionat de folclor, în general, astfel că a învățat de mic să cânte și la trompetă. La Târgul de Sânziene, desfășurat în municipiul Suceava, în perioada 22 – 25 iunie, meșterul popular a încântat vizitatorii și cu câte o piesă populară interpretată la trompetă.
