Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Suceava a solicitat, la începutul acestei săptămâni, spitalelor din judeţ să transmită situaţia stocurilor de vaccin antitetanic, vaccin antirabic şi ser antiviperin, având în vedere creşterea consumului, în perioada verii. Directorul adjunct al DSP, dr. Cătălina Zorescu, a declarat, ieri, că din centralizarea datelor transmise de spitale reiese că vaccinul antirabic lipseşte de la Spitalul Orăşenesc Gura Humorului, iar cele din Câmpulung Moldovenesc, Rădăuţi şi Fălticeni nu mai dispun de ser antiviperin. Cel mai bine acoperit la toate cele trei categorii de produse este Spitalul de Urgenţă Suceava, către care este şi cea mai mare adresabilitate. Spitalul Municipal Vatra Dornei, pe raza de competenţă a căruia s-au înregistrat cazuri de muşcături de şerpi veninoşi pe parcursul anilor precedenţi, mai are în stoc o doză de ser antiviperin, 10 doze de vaccin antirabic şi 15 de vaccin antitetanic. La nivelul judeţului, stocul este de 494 de doze de vaccin antitetanic, 426 de doze de vaccin antirabic şi 12 doze de ser antiviperin, dintre care nouă la Spitalul de Urgenţă Suceava.
”Spitalele din judeţ au transmis datele, iar noi am centralizat şi am comunicat către UNIFARM un necesar estimativ până la sfârşitul anului, de încă 33 de doze de ser antiviperin şi 67 de doze de ser antirabic”, a declarat dr. Zorescu.
Aceste vaccinuri şi seruri sunt neapărat necesare spitalelor din judeţul Suceava, mai ales celor din zona de munte şi spitalului judeţean. Bolile împotriva cărora protejează aceste seruri şi vaccinuri sunt grave, cu mortalitate de peste 90%.
Pentru rabie, poarta de intrare a virusului este plaga muşcată sau zgâriată. Odată pătruns în organism, virusul migrează pe calea nervilor periferici spre sistemul nervos central cu o viteză de 15-100 mm/zi. Perioada de incubaţie este de la o săptămână până la 6 ani, cu o medie de 2-3 luni. Îmbolnăvirea depinde de cantitatea de virus pătruns în organism, de numărul plăgilor, de profunzimea şi localizarea lor. Instituirea precoce a tratamentului cu ser şi vaccin antirabic previne apariţia simptomelor şi este singura cale de a evita boala. Chiar dacă tratamentul este gratuit pentru pacienţi, spitalele au costuri destul de mari. Un tratament complet costă peste 565 lei/pacient.
Aceste vaccinuri şi seruri previn instalarea unor boli grave, cu mortalitate de peste 90%
Tetanosul este o boală acută, adeseori fatală, cauzată de toxina produsă de o bacterie care pătrunde în organism pe la nivelul rănilor. Se caracterizează prin rigiditate generalizată şi spasme convulsive ale muşchilor.
Mortalitatea este de 90 la sută. În cazul în care pacientul supravieţuieşte, recuperarea completă poate dura luni de zile. Sporii bacteriei sunt frecvent răspândiţi în sol, în intestinele şi materiile fecale ale cailor, oilor, vitelor, câinilor, pisicilor, şobolanilor, porcuşorilor de Guineea şi găinilor. Solul tratat cu îngrăşământ natural poate conţine mari cantităţi de spori.
Vaccinul antitetanic este distribuit gratuit de DSP medicilor de familie, pentru vaccinarea femeilor gravide, la prima sarcină. Tot gratuit îl administrează şi spitalele, dar acestea trebuie să-l achiziţioneze pe cont propriu, de la UNIFARM SA.
Cel mai mare consum de vaccin antitetanic se înregistrează vara, când creşte potenţialul de apariţie a bolii, dar şi numărul accidentelor de circulaţie, în urma cărora vaccinarea antitetanică este obligatorie. Vaccinarea antitetanică se mai practică în caz de accidente casnice sau produse la munci agricole, cum ar fi plăgi înţepate cu aşchii, spini, cuie, corn de vită, plăgi de gravitate uşoară sau medie provocate prin muşcături de animale, înţepături de căpuşe, arsuri uşoare, orice plagă murdărită cu pământ, bălegar sau praf de stradă, indiferent de gradul de întindere al leziunii şi orice tip de plagă apărută în sectorul rural.
De aceea, în caz de tăieturi, înţepături cu obiecte ruginite, plaga trebuie toaletată în primele ore, iar doze de vaccin antitetanic trebuie administrate în maximum 72 de ore.
Serul antiviperin se administrează în cazul muşcăturii provocate de şerpi, în timp cât mai scurt de la muşcătură, 4-6 ore. Potrivit legii, se administrează doar în unităţile spitaliceşti, care îl achiziţionează cu greu şi din cauza costului ridicat şi a perioadei scurte de valabilitate, de un an de zile.
