În perioada anilor 1900-1910, elementul central al municipiului Fălticeni era Strada Mare, cea mai lungă, largă și frumoasă stradă din oraș, cu trotuare pavate cu piatră, cu tei ornamentali, un loc de promenadă și un loc unde puteau fi admirate cele mai frumoase trăsuri din zonă. Aici se aflau două repere importante: Primăria și Biserica “Adormirii Maicii Domnului”, singurele care au rămas până în ziua de astăzi, o tipografie, casa prozatorului, folcloristului și etnografului Artur Gorovei, unul dintre cele mai selecte restaurante și locuințele elitei orașului: medici, ofițeri, avocați, oameni de cultură. Casele erau în stil evreiesc, dar existau locuințe și cu influențe austriece sau germane. Până în anii ’70, pe lângă prăvăliile înguste, înșirate până la Regiment, au existat și magazine mari pentru acele vremuri: Gostat, Prichindel, Geamuri, Rame, Oglinzi, Bazar, Magazin Mixt, Curcubeul, Alimentara La Lilici, Magazinul de încălțăminte Irimia, Tutungerie, Frizerie, Restaurantul Stânișoara, Cinematograful Popular, Librăria Poștă, Telefoane, Radioficare etc. Tot în anii ’70, Strada Mare și-a pierdut denumirea veche de un secol și farmecul, fiind rebotezată Strada Republicii, dar a rămas până astăzi locul de promenadă din Fălticeni, chiar dacă sunt puține clădiri prin care se mai respiră trecutul.
Asociația „Strada Mare Fălticeni”, constituită din personalități ale vieții culturale din Fălticeni, dorește să transforme această stradă printr-un proiect care să valorifice statutul de al treilea oraș din România ca număr de personalități. Proiectul ansamblului monumental al elitelor realizat de arhitectul Crișan Victor Popescu, artistul plastic Gabrel Baban și reprezentanții Asociației „Strada Mare Fălticeni” are ca obiective realizarea busturilor unor personalități locale, care vor fi amplasate pe socluri, precum și refacerea unor fronturi care au fost demolate în perioada comunistă, prin apariția blocurilor.
Aleea Pietonală din Fălticeni se va transforma în Ansamblul Elitelor
Ansamblul Elitelor va fi limitat de două elemente, denumite Arcul Recunoștinței, care expun suita statuilor care urmează să fie vizitate pe o parte și pe alta. Capacitatea acestui memorial este de a putea să asigure amplasarea a circa 60-70 de busturi, realizate de sculptori, membri ai Uniunii Artiștilor Plastici. Selecția personalităților va fi făcută de scriitori, artiști și oameni care cunosc foarte bine cultura locului și faptele pe care le-au făcut acești oameni, personalul muzeelor și cei care au scris despre acești oameni.
Modelul care va fi transmis sculptorilor din toată țara este bustul Maior Ioan, inclusiv soclul care are o proporție deosebită, fiind de factură clasică.
Prioritate este realizarea busturilor și reabilitarea porțiunii din strada Republicii dintre Biserica “Adormirea Maicii Domnului” și str. Nicu Gane, iar garanția că acest proiect va deveni realitate este asocierea municipiului Fălticeni cu Asociația “Strada Mare Fălticeni” (în luna decembrie 2016), în vederea reabilitării aleii.
Arhitectul Crișan Victor Popescu și artistul plastic Gabrel Baban, reprezentanții Asociației „Strada Mare Fălticeni”, au transmis următoarele: “Împreună cu personalități ale vieții culturale din Fălticeni am constituit Asociația «Strada Mare» având ca obiective realizarea busturilor unor personalități locale, care vor fi amplasate pe socluri, precum și refacerea unor fronturi care au fost demolate în perioada comunistă, în locul lor apărând blocurile. Prioritatea este realizarea busturilor, precum și a două semnale care limitează Strada Mare, așa cum este cunoscută, de la Biserica «Adormirii» până la Judecătorie. Ansamblul Elitelor va fi limitat de două elemente denumite Arcul Recunoștinței, care vor avea pe avers (fațada de intrare în Memorial) simbolurile domeniilor în care au excelat personalitățile ale căror busturi se regăsesc pe aleea «Memorialul Elitelor» și stema orașului Fălticeni și cea a județului Baia, iar pe revers (fațada de ieșire din ansamblul sculptural) frontispiciul va cuprinde înscrisul «Marea Unire», «1918 – Centenar – 2018», încadrat de stema României Mari (1918) și stema actuală a României.
Cele două coloane care susțin arcul vor cuprinde stemele provinciilor românești de la Unirea Mică la Marea Unire – Moldova, Muntenia, Basarabia, Bucovina, Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș.
Modelul preluat și transmis sculptorilor din toată țara este bustul lui Maior Ioan, inclusiv soclul de factură clasică”.
“Mi se pare o idee extraordinară pentru municipiu și sunt dispus să o sprijin din toate punctele de vedere, inclusiv partea cea mai spinoasă, partea financiară. Primăria Fălticeni își poate permite să finanțeze, în doi sau trei ani de zile, cu un milion de lei, acest proiect”, a precizat primarul Gheorghe Cătălin Coman.
