Direcția Silvică Suceava se pregătește să demareze peste 500 de procese împotriva Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților

În scurt timp, pe rolul instanțelor de judecată vor ajunge circa 540 de plângeri împotriva Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților. Acțiunile vor fi înaintate de Direcția Silvică Suceava și au ca obiect anularea titlurilor de proprietate prin care parohiile din județul Suceava au primit câte 30 de hectare de pădure.
Împroprietărirea unităților de cult a avut loc după apariția Legii 400/2002 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 102/2001 privind modificarea și completarea Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și forestiere. În baza acestui act legislativ, Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților a primit circa 16.000 de hectare de pădure, suprafața pe care acum Direcția Silvică Suceava va încerca să o ia înapoi.
Pe ce se bazează acest demers, este întrebarea logică pe care și-o adresează toată lumea. Explicația pleacă de la procesul pierdut de Fondul Bisericesc Ortodox Religionar al Bucovinei în fața statului român, proces în care a solicitat inițial suprafața de 192.000 de hectare de teren cu vegetație forestieră.
Ulterior, s-a constatat că o parte din pădure se află pe teritoriul Ucrainei, iar o altă suprafață de 16.000 de hectare a fost atribuită Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților în baza Legii 400/2002, respectiv cele 30 de hectare pentru fiecare parohie.
Așa se face că partea finală a procesului dintre Fondul Bisericesc Ortodox Religionar al Bucovinei (FBORB) și statul român a avut loc pentru suprafața de 166.813 hectare de pădure.
În urma deciziei finale date de Înalta Curte de Casație și Justiție, prin care cererea de revendicare a celor 166.813 hectare de pădure a fost respinsă, conducerea Regiei Naționale a Pădurilor a ajuns la concluzia că și cele 16.000 de hectare nu au fost atribuite corect, și asta pentru că erau parte integrantă din suprafața solicitată inițial, de 192.000 de hectare.
În consecință, reprezentanților Direcției Silvice Suceava li s-a cerut să demareze procedurile de anulare a titlurilor de proprietate pentru cele 540 de parohii care au primit câte 30 de hectare de pădure. În acest moment, Direcția Silvică a solicitat Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară Suceava date oficiale despre titlurile de proprietate emise către unitățile de cult.
După ce va intra în posesia acestor documente, Direcția Silvică Suceava se va adresa instanței de judecată și va cere anularea tuturor titlurilor de proprietate. Va fi practic cea mai mare acțiune judecătorească, dar nu una unitară, ci compusă din 540 de părți, în cadrul unor procese care vor dura ani de zile.
Istoricul procesului pierdut de Fondul Bisericesc Ortodox Religionar din Bucovina
Procesul care a vizat cea mai mare retrocedare din istoria post-decembristă a României a avut un traseu extrem de sinuos. În cei mai bine de 13 ani din momentul înregistrării acțiunii la Tribunalul Suceava și până la decizia finală, au fost zeci de termene de judecată și s-au încheiat mai multe cicluri procesuale. Procesul a început pe 12 aprilie 2001 și a ajuns de patru ori la instanța supremă.
Unul din momentele cheie s-a petrecut în martie 2007, când Tribunalul Suceava a admis acțiunea formulată de Fondul Bisericesc și a trecut în proprietatea acestuia suprafața de 166.813,50 hectare de pădure. Soluția a fost menținută ulterior și la Curtea de Apel Timișoara, iar la recurs, Înalta Curte de Casație și Justiție a casat soluția și a trimis dosarul spre rejudecare la Curtea de Apel Cluj.
Aici s-a admis efectuarea unei expertize cu privire la terenuri, valoarea acesteia fiind stabilită la suma de 310 miliarde de lei vechi, jumătate din bani urmând a fi plătiți de FBORB. Această soluție a fost atacată la instanța supremă, care a anulat prevederile magistraților de la Cluj.
Ulterior, în decembrie 2013, Curtea de Apel Cluj a admis apelul statului român și a anulat soluția de la Tribunalul Suceava, ceea ce a însemnat că biserica din Bucovina a pierdut procesul pentru pădurile solicitate. Soluția de la Cluj a fost confirmată ulterior de Înalta Curte de Casație și Justiție.
În plus, Fondului Bisericesc Ortodox Religionar al Bucovinei i s-a impus și plata unei sume de bani consistente. Mai exact, magistrații i-au obligat pe reprezentanții bisericii din Bucovina la plata sumei de 300.000 de lei, sumă care a și fost achitată.