Direcţia Silvică Suceava se pregăteşte să demareze peste 500 de procese împotriva Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor

În scurt timp, pe rolul instanţelor de judecată vor ajunge circa 540 de plângeri împotriva Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor. Acţiunile vor fi înaintate de Direcţia Silvică Suceava şi au ca obiect anularea titlurilor de proprietate prin care parohiile din judeţul Suceava au primit câte 30 de hectare de pădure.

Împroprietărirea unităţilor de cult a avut loc după apariţia Legii 400/2002 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 102/2001 privind modificarea şi completarea Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi forestiere. În baza acestui act legislativ, Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor a primit circa 16.000 de hectare de pădure, suprafaţa pe care acum Direcţia Silvică Suceava va încerca să o ia înapoi.

Pe ce se bazează acest demers, este întrebarea logică pe care şi-o adresează toată lumea. Explicaţia pleacă de la procesul pierdut de Fondul Bisericesc Ortodox Religionar al Bucovinei în faţa statului român, proces în care a solicitat iniţial suprafaţa de 192.000 de hectare de teren cu vegetaţie forestieră.

Ulterior, s-a constatat că o parte din pădure se află pe teritoriul Ucrainei, iar o altă suprafaţă de 16.000 de hectare a fost atribuită Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor în baza Legii 400/2002, respectiv cele 30 de hectare pentru fiecare parohie.

Aşa se face că partea finală a procesului dintre Fondul Bisericesc Ortodox Religionar al Bucovinei (FBORB) şi statul român a avut loc pentru suprafaţa de 166.813 hectare de pădure.

În urma deciziei finale date de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin care cererea de revendicare a celor 166.813 hectare de pădure a fost respinsă, conducerea Regiei Naţionale a Pădurilor a ajuns la concluzia că şi cele 16.000 de hectare nu au fost atribuite corect, şi asta pentru că erau parte integrantă din suprafaţa solicitată iniţial, de 192.000 de hectare.

În consecinţă, reprezentanţilor Direcţiei Silvice Suceava li s-a cerut să demareze procedurile de anulare a titlurilor de proprietate pentru cele 540 de parohii care au primit câte 30 de hectare de pădure. În acest moment, Direcţia Silvică a solicitat Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Suceava date oficiale despre titlurile de proprietate emise către unităţile de cult.

După ce va intra în posesia acestor documente, Direcţia Silvică Suceava se va adresa instanţei de judecată şi va cere anularea tuturor titlurilor de proprietate. Va fi practic cea mai mare acţiune judecătorească, dar nu una unitară, ci compusă din 540 de părţi, în cadrul unor procese care vor dura ani de zile.

Istoricul procesului pierdut de Fondul Bisericesc Ortodox Religionar din Bucovina

Procesul care a vizat cea mai mare retrocedare din istoria post-decembristă a României a avut un traseu extrem de sinuos. În cei mai bine de 13 ani din momentul înregistrării acţiunii la Tribunalul Suceava şi până la decizia finală, au fost zeci de termene de judecată şi s-au încheiat mai multe cicluri procesuale. Procesul a început pe 12 aprilie 2001 şi a ajuns de patru ori la instanţa supremă.

Unul din momentele cheie s-a petrecut în martie 2007, când Tribunalul Suceava a admis acţiunea formulată de Fondul Bisericesc şi a trecut în proprietatea acestuia suprafaţa de 166.813,50 hectare de pădure. Soluţia a fost menţinută ulterior şi la Curtea de Apel Timişoara, iar la recurs, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a casat soluţia şi a trimis dosarul spre rejudecare la Curtea de Apel Cluj.

Aici s-a admis efectuarea unei expertize cu privire la terenuri, valoarea acesteia fiind stabilită la suma de 310 miliarde de lei vechi, jumătate din bani urmând a fi plătiţi de FBORB. Această soluţie a fost atacată la instanţa supremă, care a anulat prevederile magistraţilor de la Cluj.

Ulterior, în decembrie 2013, Curtea de Apel Cluj a admis apelul statului român şi a anulat soluţia de la Tribunalul Suceava, ceea ce a însemnat că biserica din Bucovina a pierdut procesul pentru pădurile solicitate. Soluţia de la Cluj a fost confirmată ulterior de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

În plus, Fondului Bisericesc Ortodox Religionar al Bucovinei i s-a impus şi plata unei sume de bani consistente. Mai exact, magistraţii i-au obligat pe reprezentanţii bisericii din Bucovina la plata sumei de 300.000 de lei, sumă care a şi fost achitată.