O revedere plină de emoție, de încântare și nostalgie s-a consumat la finele săptămânii trecute, la Colegiul Național „Ștefan cel Mare” Suceava, unde promoția 1957 (a Școlii Medii de Băieți Nr. 1 Suceava, la acea vreme) s-a regăsit după 60 de ani.
Amintiri redate în pripă, povești de viață spuse când cu melancolie, când cu umor, doamne elegante, bărbați sobri, cu toții liceeni care au învățat în spiritul și după principiile care au dominat învățământul acelor vremuri: seriozitate, conștiinciozitate, responsabilitate.
S-au recunoscut îndată, și asta numai datorită întâlnirilor pe care le-au organizat cu regularitate precisă, au petrecut întreaga zi împreună, chiar dacă nu în formulă completă. Dintre cei 109 absolvenți ai celor patru clase de atunci (trei de băieți și una mixtă, în limba ucraineană), au reușit să ajungă la întâlnire 38 de absolvenți din cei 67 câți mai sunt în viață.
Cel care s-a ocupat pentru a-i reuni din toate colțurile țării pe foștii lui colegi a fost de fiecare dată prof. Corneliu Duceac, cel care s-a îngrijit și de editarea unui album care sintetizează toate întâlnirile organizate până în prezent, precum și a unui pliant cu numele tuturor foștilor colegi și profesori și cu programul evenimentelor.
„Revederea de astăzi vine din nou cu maximă prisosință să împlinească încă o dată vocația de a cinsti, din păcate, post-mortem, directorii și profesorii de elită pe care i-am avut. Gânduri și amintiri scumpe îmi bat la poarta sufletului, sclipind în trecutul celor 63 de ani de la admiterea la liceu. (…) Am demonstrat onoare, strădanie, perseverența de a fi mereu pe coama valurilor, având drept modele pe iluștrii noștri dascăli”, a mărturisit fostul profesor.
Corneliu Duceac a mai menționat că promoția 1957 (promoția celor 500 de ani de la urcarea pe tron a lui Ștefan cel Mare) este unică prin faptul că a reușit să organizeze revederi consecutive la 10, 20, 30, 40, 45, 50, 55 și 60 de ani, „revederi care au fost una mai frumoasă ca alta, una mai reușită ca alta”.
În numele întregii promoții, acesta a oferit o diplomă de excelență ing. Ioan Bilius, președinte de onoare al revederilor periodice, „pentru merite deosebite în exercitarea atribuțiilor avute”.
Diplomă și plachetă pentru activitate prestigioasă în etosul ștefanist
La întâlnirea festivă, prof. Dan Popescu, directorul colegiului, le-a mulțumit celor prezenți pentru stăruința de a ține legătura cu școala, aceste revederi fiind un feedback extrem de important pentru instituție.
„În condițiile în care educația românească este într-o criză, o școală ca a noastră este un anticorp al terapiei. Noi încercăm să vă facem mândri că ați absolvit un liceu născut printr-un decret imperial semnat de un împărat, la Viena, în 1860, o școală dedicată României și Europei. Nu este ușor, dar avem rezultate care ne onorează. Câte licee din România se pot mândri cu absolvenți care au fost nominalizați pentru premiul Nobel? Noi avem două nominalizări”, a subliniat Dan Popescu.
Acesta a oferit generației ‘57 cea mai înaltă distincție a colegiului – Diploma și placheta de onoare, „pentru activitate prestigioasă în etosul ștefanist”.
Scurte mărturisiri din perioada de liceu au relatat șiLivia Tcaciuc, Eugen Novac (acesta pregătind și o poezie intitulată „Revederea revederii”) și prof. Gheorghe Giurcă. „Trebuie să purtăm recunoștință veșnică profesorilor noștri. Ne-au fost modele de temeinicie în ceea ce au făcut, modele de corectitudine în comportament și în comunicarea cu noi și cu alții”, a menționat Gheorghe Giurcă.
La finalul festivității, a fost pusă la cale cea de-a zecea întâlnire a promoției, iar după organizarea exemplară a celorlalte întrevederi nu ar fi de mirare să se concretizeze și întâlnirea de 65 de ani, poate chiar de 70 de ani.
După întâlnirea din Aulă a fost oficiată, în Capela colegiului, o slujbă de pomenire în memoria profesorilor și a colegilor decedați, urmată de banchetul revederii la restaurantul Nistru.
