Google
 
joi, 4 mai 2017 - Anul XXII, nr. 99 (6515)
ANUNŢURI ONLINE:
Acum: 0°C.
La noapte: °C. Meteo
Anunţuri OnlineMonitorulTVAlbum Foto
HoroscopRedacţiaPublicitate
Curs valutar euroEUR:Tendinta4,7808 lei
Curs valutar dolar americanUSD:Tendinta4,3144 lei
Newsletter Monitorul de Suceava RSS Monitorul de Suceava Monitorul de Suceava pe Google+ Monitorul de Suceava pe YouTube Monitorul de Suceava pe Twitter Monitorul de Suceava pe Facebook
Iulius Mall Suceava
Printeaza articolulPrintează articolul |  Trimite prin e-mailTrimite e-mail |  Trimite pe Yahoo MessengerMessenger |   5 imagini |   ø fişiere video

Vizită oficială

Klaus Iohannis le-a vorbit aleşilor locali suceveni despre importanţa descentralizării şi a preluat de la aceştia problemele pe care le au

de
(citeşte alte articole de la acelaşi autor)

Aproximativ 300 de primari, consilieri locali şi judeţeni, dar şi oameni de afaceri au participat ieri la dezbaterea cu tema „Modernizare, dezvoltare, descentralizare. Administraţia locală vorbeşte”, organizată la iniţiativa Consiliului Judeţean Suceava în sala Teatrului Municipal "Matei Vişniec". Dezbaterea moderată de Irina Păcuraru l-a avut ca invitat principal pe preşedintele României, Klaus Iohannis, alături de care a fost prezent preşedintele CJ Suceava, Gheorghe Flutur. În discursul său de la începutul dezbaterii, şeful statului a ţinut să precizeze că a venit la Suceava deoarece vrea să afle direct de la aleşii locali nemulţumirile lor şi greutăţile cu care se confruntă în actul administrativ. Temele la care preşedintele României a făcut referire în mod special au fost regionalizarea şi descentralizarea, infrastructura din zona Moldovei, resursele aflate la dispoziţia administraţiilor locale, dar şi dezvoltarea agriculturii şi a satului românesc.

 

Șeful statului consideră că fără descentralizare nu va exista dezvoltare

Pentru început, şeful statului a subliniat faptul că administraţia publică trebuie reformată, Klaus Iohannis solicitându-le aleşilor locali suceveni să-i spună greutăţile pe care le au, dar şi cum văd ei descentralizarea şi modernizarea administraţiei. „În ultimii ani s-a încercat identificarea unor soluţii care, de cele mai multe ori, fie au fost abandonate, fie aplicate parţial. S-a vorbit mult despre regionalizare, despre descentralizare, despre deconcentrarea instituţiilor publice. Rezultatele eforturilor de transformare a administraţiei publice locale s-au materializat în numeroase propuneri de legi, modificări peste modificări, decizii luate azi şi anulate mâine, planuri şi strategii care au încăput cu greu în sertarele instituţiilor de la Bucureşti, iar astăzi sunt tot acolo, probabil neatinse. Cu o astfel de abordare, aşa cum era de aşteptat, nu am obţinut mare lucru”, a arătat Klaus Iohannis. Preşedintele României a precizat că una dintre cauzele pentru care s-a ajuns în această situaţie este şi succesiunea rapidă a guvernanţilor care, odată ajunşi la putere, „s-au grăbit, chipurile”, să reformeze. Iohannis a spus că după plecarea unui Guvern au venit alţi guvernanţi, ”şi această tristă poveste a tot continuat”.

Șeful statului a precizat că acum câţiva ani s-au pornit „cu mult avânt” discuţiile despre regionalizare şi descentralizare, vorbindu-se chiar şi despre o reorganizare administrativ-teritorială, însă din toată dezbaterea nu s-a ales nimic. „Viziunea simplificatoare a unora dintre cei implicaţi şi, mai ales, înţelegerea greşită că regionalizarea şi descentralizarea nu sunt altceva decât împărţirea influenţelor politice au condus la acest eşec previzibil. Dacă vă amintiţi bine, subiectele principale, care au şi blocat dezbaterea, au fost numărul regiunilor, alegerea structurilor de conducere regionale şi plasarea capitalelor de regiune. Cu alte cuvinte, politica celui mai tare, o luptă de orgolii şi de interese de multe ori mărunte, o confruntare despre cine şi cum îşi adjudecă beneficiile politice”, a declarat Klaus Iohannis. El a adăugat că de câteva luni, „nu surprinzător”, au reînceput discuţiile despre o nouă reformă în privinţa descentralizării şi regionalizării, însă a atras atenţia că nici în acest moment nu există o analiză realistă asupra nevoilor şi consecinţelor descentralizării în România. ”O parte dintre iniţiativele recente au născut controverse şi, tocmai de aceea, sper ca guvernanţii să se folosească cu înţelepciune de învăţămintele trecutului şi să nu introducă o discriminare între autorităţile publice locale. Însă o spun apăsat: fără descentralizare nu va exista dezvoltare. De aceea, sper că nu vom asista iarăşi la un nou început fără nici o finalitate şi, mai ales, sper că nu vor fi făcute aceleaşi greşeli, pentru că politica celui mai puternic pur şi simplu nu mai merge”, a mai declarat şeful statului. Klaus Iohannis a spus că aleşii locali ştiu cel mai bine că nu toate nevoile unui judeţ pot fi gestionate de la nivel central.

 

Iohannis: "Trebuie să eliminăm trântorii şi şpăgarii din sistem, altfel nu vom progresa"

În aceste condiţii, Iohannis a declarat că regionalizarea şi descentralizarea reprezintă un amplu proces de transfer structural de servicii publice, competenţe, fonduri publice din subordinea autorităţilor centrale către cele locale. Klaus Iohannis a subliniat că obiectivul principal al descentralizării trebuie să fie reducerea decalajelor de dezvoltare şi un efect de antrenare a întregii economii.

Șeful statului a subliniat că regionalizarea şi descentralizarea trebuie să urmărească două obiective principale, dezvoltarea economică şi eficienţa administrativă. Iohannis a spus că regionalizarea „nu-i bună la nimic” dacă nu produce dezvoltare economică şi dacă nu oferă cetăţenilor sentimentul că administraţia a devenit mai simplă pentru ei. Klaus Iohannis a subliniat că regionalizarea trebuie să simplifice şi procedurile de atragere a fondurilor europene, pentru ca primarii să fie mai motivaţi să depună proiecte de finanţare. „Cum să convingem primarii din comune să aplice pentru fonduri europene dacă a doua zi îi punem pe drumuri să umble sute şi sute de kilometri după avize. Nu putem să funcţionăm aşa. Că sunt unii cărora le place fiindcă sunt beneficiari ai acestor demersuri, trebuie să-i eliminăm, trebuie să eliminăm trântorii şi şpăgarii din sistem, altfel nu vom progresa”, a mai spus Iohannis. 

 

Șeful statului consideră că PNDL a împărţit ţara în două categorii: primari fericiţi şi primari nefericiţi

Preşedintele României a făcut referire şi la resursele de care dispun administraţiile locale, aducând în discuţie în mod special banii alocaţi prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală. Klaus Iohannis le-a transmis aleşilor că toţi au beneficiat de fonduri publice sau europene, pentru diferite proiecte, cum ar fi construcţia sau reabilitarea de spitale, dispensare, şcoli sau drumuri, în ultimii ani, multe dintre aceste obiective fiind realizate prin PNDL. „Şi în ciuda beneficiilor certe, programul a avut aproape întotdeauna o mare problemă de transparenţă, a împărţit ţara în două categorii: primari fericiţi şi primari nefericiţi, beneficiari ai programului sau eliminaţi de pe lista programului, de multe ori din criterii politice”, a ţinut să precizeze Klaus Iohannis. El a arătat că în funcţie de partidul din care fac parte, care a fost fie la putere, fie în opoziţie, primarii s-au numărat ori printre cei fericiţi, ori printre cei nefericiţi. „Din acest motiv putem fi cu toţii de acord că este timpul să conştientizăm faptul că avem nevoie de politici coerente şi responsabile, care să transcendă culoarea politică, şi că s-a înţeles faptul că toate măsurile adoptate se răsfrâng, înainte de toate, asupra milioanelor de români”, consideră şeful statului.

 

Modernizarea drumului Suceava – Iaşi şi construcţia unui nou terminal la aeroport, unele din principalele probleme aduse în atenţia preşedintelui

După discursul de început, şeful statului a subliniat că îşi doreşte să afle de la aleşii locali problemele pe care le au, pentru a-i susţine pe aceştia în demersurile lor de rezolvare.

Astfel, preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur, a vorbit în special despre necesitatea unei autostrăzi, despre majorările salariale date de Guvern care consumă resursele destinate investiţiilor, despre monopolurile marilor companii care pun pe butuci micile firme sau despre casele de cultură ale sindicatelor care ar trebui modernizate într-un parteneriat cu primăriile. Făcând referire la fondurile pentru salarii, Flutur a spus că alocările bugetare sunt insuficiente, motiv pentru care sunt unele instituţii care au bani în fondul de salarii doar până în luna august a acestui an.

„Fondurile pentru creşterea de salarii ne sunt asigurate doar 46%. Vorbesc de o creştere de la 92 de milioane de lei la 136 de milioane la salariile din instituţiile Consiliului Judeţean şi trebuiau să vină sume defalcate din TVA, şi toate acestea pe măsura acestor majorări. Nu au venit. Am tăiat de la ce puteam face investiţii, ca să supravieţuim. Nu este în regulă, te condamnă la subdezvoltare şi mai tare. Facem descentralizare cu resurse, dacă nu, domnule preşedinte, trebuie găsită soluţia unor sume care să vină la bugetele locale şi din redevenţe şi din altceva”, a afirmat Flutur.

Administratorul judeţului, Irina Vasilciuc, a ridicat problema blocajului care a apărut la promovarea unor proiecte cu fonduri europene cauzat de nearmonizarea legislaţiei naţionale cu ghidurile solicitantului. Irina Vasilciuc a dat ca exemplu proiectul de modernizare a drumului care leagă Suceava de Iaşi, promovat de cele două consilii judeţene, prin care se doreşte reabilitarea acestui tronson pe o porţiune de 167 de kilometri, valoarea investiţiei fiind de 75 de milioane de euro. Legat de acest subiect, preşedintele CJ Suceava, Gheorghe Flutur, a explicat că blocajul apare din cauza faptului că podeţele sunt ale administraţiei judeţene, în timp ce terenul pe care este piciorul podului aparţine Companiei Apele Române. Flutur consideră că o astfel de situaţie este absurdă, motiv pentru care a solicitat ca această problemă să fie rezolvată.

Primarul Sucevei, Ion Lungu, a vorbit despre problemele legate de absorbţia banilor europeni destinaţi reabilitării termice a blocurilor, arătând că programul este nefuncţional din cauză că ghidul solicitantului nu a fost conceput corect. Printre cei care au luat cuvântul s-au numărat şi viceprimarul Sucevei Lucian Harşovschi, care a adus în prim plan problemele legate de angajarea unui credit pentru realizarea unui nou terminal la aeroportul de la Salcea. Harşovschi a spus că CJ Suceava a găsit soluţii pentru finanţarea investiţiei, printr-un credit bancar, însă totul este blocat la nivelul Ministerului de Finanţe. El a explicat că împrumuturile masive făcute de administraţia centrală blochează creditele pentru administraţiile judeţene, pe motiv că se iese din limita de deficit bugetar.

La rândul său, vicepreşedintele CJ Suceava Viorel Seredenciuc a vorbit despre necesitatea unor investiţii pentru prevenirea inundaţiilor, apoi primarul de Putna, Gheorghe Coroamă, a vorbit despre desfiinţarea infrastructurii feroviare din zonă în urmă cu câţiva ani, în timp ce primarul de Câmpulung Moldovenesc, Mihăiţă Negură, a spus că îşi doreşte găsirea unor soluţii pentru scoaterea traficului greu din staţiunile turistice montane. În acelaşi timp, primarul din Horodnic de Sus, Petrică Luţă, i-a sesizat şefului statului problema stării deplorabile în care se află un oficiu poştal din comună, care arată ca după bombardament, primarul din Fântânele, Vasile Hâj, a semnalat problema apărută în urma reorganizării posturilor de poliţie prin care s-a ajuns în situaţia ca în această comună să nu mai existe poliţişti, primarul din Liteni, Tomiţă Onisii, a atras atenţia asupra situaţiei în care se află oraşele mici, nou înfiinţate, care nu au beneficiat de fonduri europene nici în exerciţiul financiar trecut şi riscă să nu beneficieze nici în momentul de faţă, iar primarul din Rădăşeni, Neculai Perju, a solicitat urgentarea finanţării cadastrului general al României, atrăgând atenţia că fermierii riscă să nu mai primească subvenţii începând de anul viitor dacă nu au terenurile intabulate. Primarul din Adâncata, Viorel Cucu, a vorbit despre problemele legate de obţinerea avizelor de la Drumurile Naţionale şi de la Ministerul Culturii, dar şi de obligativitatea de a face unele investiţii din fonduri proprii care ulterior sunt transferate către Delgaz. O intervenţie aplaudată a avut-o şi consilierul local Adrian Arămescu, care a precizat că vorbeşte în calitate de simplu cetăţean, el rugându-l pe şeful statului să retragă toate legile „care au îmbolnăvit societatea românească”. Adrian Arămescu a precizat că pentru o descentralizare eficientă este nevoie de organizare şi muncă, dar şi că, din nefericire, în România a fost încurajată nemunca.

 

Iohannis consideră că toate guvernele acţionează ca pompierii, însă este nevoie de politici publice integrate

În răspunsurile sale, şeful statului, Klaus Iohannis, a arătat că multe dintre problemele ridicate sunt cunoscute, subliniind că soluţiile trebuie să fie integratoare pe termen lung şi nu pompieristice, aşa cum au făcut toate guvernele, inclusiv al său. El a arătat că toţi cei care au legătură cu administraţia ştiu aceste probleme, însă ceea ce se aşteaptă sunt soluţiile. „Am observat cum reacţionează guvernele, şi guvernul lor, şi guvernul meu, şi ăsta. Toţi fac la fel. Încep să guverneze ca pompierii. Apare o problemă punctuală şi strigă media că în cutare loc s-a întâmplat ceva, se duc toţi acolo şi încearcă să rezolve problema. Pe urmă, strigă televizorul că undeva o chestiune nu funcţionează, merg toţi acolo şi încearcă să o rezolve. Este şi acesta un fel de a guverna, doar că este foarte ineficient. Ceea ce lipseşte încă la noi sunt soluţii integratoare şi plan pe termen un pic mai lung”, a arătat Klaus Iohannis.

Preşedintele României consideră că politicienii trebuie să fie făcuţi să înţeleagă faptul că România nu mai are nevoie de „rezolvitor” de probleme punctuale, ci de politici publice care abordează problemele într-un mod integrat. „Deocamdată văd că sunt din ce în ce mai mulţi politicieni, şi la Bucureşti, şi în administraţiile locale, care îşi dau seama că de fapt asta ne trebuie. Iar ce s-a spus aici, eu am spus-o în campanie, şi nu am devenit foarte popular prin asta, dar cred în asta, ca să trăim bine, trebuie să muncim bine. Şi ca să muncim bine, trebuie să avem conducători care ne creează condiţiile să muncim bine”, a mai spus şeful statului.

Klaus Iohannis a făcut referire şi la serviciile publice de care trebuie să beneficieze cetăţenii, cum ar fi cele poştale sau poliţia, subliniind că acestea nu trebuie să dispară. „Va trebui foarte, foarte bine judecat la nivel de Guvern cum se abordează aceste chestiuni, fiindcă, după părerea mea, este inadmisibil ca în comunităţile locale să dispară aceste servicii publice. Va trebui să găsim căi pentru a evita dispariţia acestora, mai ales că în mediul rural trăiesc, procentual, mai mulţi oameni în vârstă decât în mediul urban şi chiar ei au cea mai multă nevoie de aceste servicii publice”, a menţionat Iohannis.

 

Iohannis: Problema cadastrului este critică pentru că fermierii riscă să nu mai primească subvenţii

El a făcut referire şi la problema cadastrului general în România, despre care a precizat că este „una critică”, având în vedere că fermierii riscă să nu mai primească subvenţii dacă nu au terenurile intabulate. Klaus Iohannis şi-a exprimat speranţa că actualul Guvern va înţelege importanţa acestei probleme şi va aloca fonduri pentru realizarea cadastrului. „Dacă nu se rezolvă problema cadastrului, din 2018 nu veţi mai primi subvenţii, pur şi simplu. Acolo unde nu există cadastru, nu se va mai putea subvenţiona agricultura. Este păcat că s-a ajuns în acest punct, fiindcă problema este cunoscută de mult şi, după părerea mea, implicarea guvernelor succesive a fost suboptimală” , a precizat Klaus Iohannis. El a spus că a discutat despre această problemă cu toate guvernele pe care le-a întâlnit ca preşedinte, toţi au promis că o vor rezolva, însă în realitate „toţi au făcut zero sau aproape de zero”. Iohannis le-a transmis primarilor să prezinte gravitatea situaţiei prin nerealizarea cadastrului general în toate şedinţele asociaţiilor de comune, oraşe sau municipii.

Șeful statului după ce Ion Lungu i-a prezentat problema parcului Șipote: Statul funcţionează după arhitectura din ‘68

Klaus Iohannis a răspuns punctual şi la o problemă ridicată de primarul Sucevei, Ion Lungu, edilul precizând că municipalitatea a pierdut fonduri importante pentru dezvoltare şi modernizare din cauza lipsei descentralizării. Ion Lungu a spus că primăria a pierdut fonduri pe motiv că anumite active nu erau în proprietatea municipalităţii, ci în cea a statului. El a făcut referire în mod special la o sumă de 13 milioane de euro pe care primăria a pierdut-o atunci când s-a implementat proiectul de modernizare a Cetăţii de Scaun. Ion Lungu a spus că banii puteau fi folosiţi pentru modernizarea şi reabilitarea parcului Șipote, însă terenul nu este al municipalităţii, ci al Romsilva.

Ca răspuns, Klaus Iohannis a spus că astfel de probleme apar deoarece administraţia din România funcţionează, în principiu, „după arhitectura din ‘68”. El a arătat că după Revoluţia din 1989, administraţia locală s-a schimbat foarte repede, în timp ce statul central a rămas cu mult în urmă. „Deci, instituţiile centrale ale statului au rămas nu puţin, ci profund ancorate în trecutul statului dinainte de Revoluţie. Și vreau să spun că există o tendinţă a administratorilor locali, primari, consilii locale, preşedinţi de consilii judeţene, consilieri judeţeni, să facă dezvoltare locală. Doar că, de foarte multe ori, locul în care s-ar putea face dezvoltare este, culmea, nu al comunităţii, ci al statului. Or, acest lucru, la un moment, va trebui să îl clarificăm şi să îl rezolvăm”, a afirmat preşedintele României.

Klaus Iohannis consideră că multe instituţii ale statului funcţionează după legi învechite, dând exemplul Apelor Române, al ANIF sau al Romsilva. ”În nici una dintre aceste chestiuni nu a fost consultată administraţia locală şi este păcat. Și este o evoluţie pe care am putut să o constat în ultimele decenii, o evoluţie foarte proastă. Cei de la Guvern sau administraţia centrală au impresia că devin de la an la an mai deştepţi şi nu consultă administraţiile locale”, a precizat şefului statului, care a adăugat că în anii ‘90 administraţiile locale erau consultate la adoptarea tuturor legilor care le vizau direct, iar în momentul de faţă „majoritatea problemelor nu se mai discută nici măcar cu cei implicaţi de la centru”.

Făcând referire la problema semnalată de preşedintele CJ Suceava cu privire la nealocarea de la nivel central a tuturor sumelor necesare acoperirii creşterilor salariale, Klaus Iohannis a spus că în această privinţă nu s-a procedat în mod corect. Întrebat cum consideră faptul că nu există finanţări pentru majorările salariale, iar administraţiile locale trebuie să suporte diferenţele neacoperite din alocările de la nivel central, şeful statului a spus că întreaga situaţie a fost „prost gândită”. Klaus Iohannis a arătat că este imposibil să faci o descentralizare numai cu sarcini, fără să se facă descentralizarea şi pe bugetele aferente.

 

Iohannis consideră că România are nevoie de partide puternice care să vină cu oameni dedicaţi şi specialişti

În finalul întâlnirii, Klaus Iohannis le-a mulţumit aleşilor locali pentru problemele semnalate, declarând că dacă cele mai multe dintre acestea sunt deja cunoscute, ceea ce lipseşte pentru rezolvarea lor este „o clasă politică care să-şi înţeleagă un pic altfel rolul”. Iohannis a spus că România are nevoie de partide puternice, care însă să vină în faţa cetăţenilor cu oameni dedicaţi şi specialişti. „Părerea mea e că a trecut vremea când politicienii umblau prin sate, promiteau bani la toţi, plecau la centru şi asta a fost. Avem nevoie de politicieni mulţi, nu puţini, avem nevoie de mulţi politicieni care să vină cu soluţii, fiecare în domeniul în care se pricepe. Asta am înţeles eu când am spus că e nevoie de modernizarea partidelor politice. Este nevoie de oameni care se dedică muncii lor şi pot să vă spun că sunt din ce în ce mai mulţi, dar este nevoie şi de modernizare, şi mă gândesc aici şi în circuitul decizional guvernamental, iar în circuitul decizional intern de mult mai multă transparenţă”, consideră şeful statului. El a subliniat că atunci când politicienii vor avea curajul să ia toate deciziile la vedere şi să vină cu politici curajoase, care ajută toată ţara, „şi nu clientelare”, doar în acel moment se va putea spune că există o clasă politică modernizată. „Cu cât mai repede, cu atât mai bine, iar rolul dumneavoastră este extrem de important. Nu plecaţi de aici cu impresia că nu contaţi, pentru că dumneavoastră contaţi, mai ales primarii. Eu vă încurajez să mergeţi mai departe. Şi eu am avut o parte de carieră în administraţia locală. Îmi amintesc de câte ori mi s-a părut că lucrurile merg prost şi totuşi am continuat, aşa cum vă încurajez şi pe dumneavoastră. Şi dacă uneori pare bine şi câteodată mai rău, mergeţi înainte, reprezentaţi oamenii din comunităţile dumneavoastră şi e bine să o faceţi în forţă. Vă doresc mult succes”, a fost mesajul de final al preşedintelui României.

 

La ieşirea de la dezbatere un sucevean i-a transmis lui Klaus Iohannis că ar putea să fie Carol I

La finalul dezbaterii cu aleşii locali, preşedintele României a ieşit în faţa Teatrului "Matei Vişniec", acolo unde a fost întâmpinat cu aplauze de mai mulţi suceveni prezenţi în zonă. După o scurtă declaraţie de presă, Klaus Iohannis s-a îndreptat către o parte dintre cei care au venit să-l vadă, pentru a le strânge mâna. Unii dintre cei cu care a dat mâna i-au solicitat audienţe şefului statului, în timp ce un altul a ţinut să-l întrebe dacă mai sunt şanse ca România să obţină datoriile pe care le are de recuperat de la Germania. Suceveanul respectiv a ţinut să-i spună preşedintelui că dacă ar rezolva această problemă ar putea să fie considerat un nou Carol I al României.

După Suceava, Klaus Iohannis a vizitat mănăstirile Voroneţ, unde a luat masa cu măicuţele, şi Dragomirna. 

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Klaus Iohannis le-a vorbit aleşilor locali suceveni despre importanţa descentralizării şi a preluat de la aceştia problemele pe care le au.
 Vizualizări articol: 3322 | 
Notează articolul: 
  • Nota curentă 3.50/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
 | Nota curentă: 3.5 din 8 voturi
Klaus Iohannis le-a vorbit aleşilor locali suceveni despre importanţa descentralizării şi a preluat de la aceştia problemele pe care le au3.558

Shopping City Suceava
DAREX AUTO - Showroom Botosani
Denis
Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.


1.   :) trimis de
( 4 mai 2017, 13:19:05
Multa  ☭  ....in 2018 se implinesc 100 de ani de la unire si c.u.r.v.a asta vrea descentralizare.
2.   :) trimis de
( 4 mai 2017, 13:22:08
Multa mu13 ....in 2018 se implinesc 100 de ani de la unire si c*u.r_va asta vrea descentralizare.

Timpul de 60 zile în care puteaţi posta comentarii pe marginea acestui articol a expirat.



Optik Tataru - Oftalmologie Ochelari Lentile Rame Optometrie
Meniul ZILEI în restaurante sucevene

HaiHui prin Bucovina

Ultima oră: local

Alte articole

Alte titluri din Local

Ştiri video

Ultima oră: naţional - internaţional

Alte articole

Gala Top 10 Suceveni

Top Articole

Elia Studio - Salon de infrumusetare
Mersul trenurilor de călători

SONDAJE

Consideraţi Legea antifumat în spaţiile publice o măsură bună?

Da
Nu
Nu mă interesează

Fotografia zilei - fotografie@monitorulsv.ro

Fotografia zilei