După aproape 11 ani de procese, ieri s-a dat verdictul final în dosarul „napolitanelor”, așa cum mai este cunoscut dosarul în care a fost trimis în judecată Neculai Bujor, fost director economic al Primăriei Suceava. Chiar dacă prejudiciul din acest dosar este de circa șase milioane de lei, pedepsele dictate au fost blânde. Dintre toți inculpații din dosar, singura persoană care va ajunge la pușcărie este Tamara Achiței, fostă Chiribucă. În schimb, cumătrul acesteia, Neculai Bujor, a scăpat cu 2 ani și 6 luni cu suspendare sub supraveghere. Pedepsele pronunțate ieri de Curtea de Apel Cluj sunt definitive.
Magistrații clujeni l-au găsit vinovat pe Neculai Bujor pentru comiterea infracțiunii de abuz în serviciu, pentru care i-au aplicat o pedeapsă de 1 an și 6 luni de închisoare, respectiv luare de mită, pentru care a primit 2 ani de închisoare. În final, a rezultat o pedeapsă de 2 ani și 6 luni de închisoare cu închisoare sub supraveghere, ceea ce înseamnă că fostul director economic al Primăriei Suceava va trebui să respecte o serie de obligații.
Tamara Achiței Chiribucă a fost găsită vinovată pentru comiterea infracțiunii de înșelăciune și a primit o pedeapsă de 3 ani și 4 luni de închisoare, iar pentru trei fapte de dare de mită a primit câte 4 luni, 3 luni, respectiv 4 luni.
Pentru evaziune fiscală Tamara Chiribucă a fost achitată și asta deoarece fapta nu mai este incriminată în prezent. Pentru celelalte fapte pentru care a fost judecată, respectiv fals în înscrisuri sub semnătură privată, instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, instigare la fals, folosirea cu rea-credință a bunurilor sau creditului societății într-un scop contrar intereselor acesteia sau în folosul propriu, magistrații au constatat că a intervenit prescripția, motiv pentru care procesul penal a încetat.
Trebuie spus că pedepsele de la Cluj sunt mult mai mici decât cele dictate de prima instanță, respectiv Tribunalul Bistrița. Această instanță i-a condamnat atât pe Neculai Bujor, cât și pe Tamara Chiribucă la câte 15 ani de închisoare cu executare, pedepse desființate de Curtea de Apel Cluj.
Ioan Bulboacă, avocatul care l-a reprezentat pe Neculai Bujor în procesul de la Cluj, a salutat soluția pronunțată ieri.
„Deși în aparență soluția Curții de Apel Cluj ne-a surprins pozitiv, arăt că apărarea a fost construită exclusiv pe achitare pentru ambele infracțiuni. Nu comentăm și ne însușim soluția Curții de Apel Cluj, însă din punctul nostru de vedere se impunea achitarea clientului meu raportat la lipsa unui probatoriu incriminator elocvent”, a declarat avocatul Ioan Bulboacă.
Bâta, fost director în Primăria Suceava, condamnat la 2 ani cu suspendare sub supraveghere. Pentru Emilia Șveica, fostă magazioneră, a încetat procesul penal
Pedepse mult diminuate față de cele pronunțate de prima instanță au primit alte două persoane care au lucrat în perioada 2000-2004 la Primăria Suceava. Este vorba de Constantin Bâta, fost director al Primăriei, și Emilia Șveica, magazioneră la acea vreme în administrația locală.
Pentru abuz în serviciu contra intereselor publice, Constantin Bâta a primit 2 ani de închisoare cu suspendare sub supraveghere, în timp ce pentru fals intelectual și pentru complicitate la înșelăciune procesul a încetat. Trebuie spus că la prima instanță, pedeapsa rezultantă a fost de 10 ani de închisoare.
Emilia Șveica a scăpat mult mai ieftin. Dacă la Tribunalul Bistrița a primit 8 ani de închisoare cu executare, acum Emilia Șveica nu mai are nici o obligație penală și asta pentru că la infracțiunile de complicitate la înșelăciune și fals în înscrisuri sub semnătură privată a intervenit prescripția răspunderii penale.
Directorul ziarului „Crai Nou”, Dumitru Teodorescu, a fost achitat
Printre persoanele judecate s-a numărat și Dumitru Teodorescu, directorul ziarului „Crai Nou”. Instanța clujeană a decis să-l achite pe Teodorescu, care a fost judecat pentru luare de mită, asta după ce Tribunalul Bistrița îl condamnase la 3 ani de închisoare cu executare.
Tot pentru luare de mită și tot 3 ani cu executare primise la prima instanță și Dumitru Buta, fost șef al Gărzii Financiare Suceava. Curtea de Apel Cluj a confirmat vinovăția acestuia, dar a redus pedeapsa la 2 ani cu suspendare.
Tot pentru luare de mită a fost condamnat și Eugen Ionesi, fost lucrător al Gărzii Financiare Suceava. El a primit 6 luni cu suspendare, după ce la Tribunalul Bistrița primise 3 ani cu executare.
În dosar au mai fost judecate și două contabile de la firmele Tamarei Chiribucă, respectiv Ioana Ungureanu și Violeta Spătariu. În cazul Violetei Spătariu Curtea de Apel Cluj a decis că este vinovată pentru complicitate la evaziune fiscală și a condamnat-o la 2 ani cu suspendare sub supraveghere, după ce prima instanță a decis o pedeapsă de 10 ani de închisoare cu executare.
Cea de-a doua contabilă, Ioana Ungureanu, primise la Bistrița tot 10 ani cu executare, dar la Cluj s-a constatat că pentru infracțiunile de fals intelectual și complicitate la înșelăciune a intervenit prescripția.
Câți bani trebuie să achite inculpații din dosar
Instanța clujeană a mai decis s-o oblige pe Tamara Achiței Chiribucă, în solidar cu SC Rigola Serv Com SRL Suceava și cu Violeta Spătariu, la plata către partea Statul Român a sumei de 255.108 de lei, din care 144.948 de lei impozit pe profit și 110.160 de lei TVA, sumă la care se adaugă dobânzile și penalitățile de întârziere calculate până la 31 decembrie 2005 și majorările de întârziere, calculate începând cu 1 ianuarie 2006 până la achitarea integrală.
De asemenea, Tamara Chiribucă a fost obligată la plata către Statul Român, în solidar cu SC Prodman Service SRL Suceava, a sumei de 71.606 de lei, din care 38.129 de lei impozit pe profit și 33.477 de lei TVA, la care se vor adăuga penalități și majorări de întârziere.
Tamara Chiribucă, de această dată în solidar cu SC Alexa PSC SRL Suceava, trebuie să achite către Statul Român suma de 56.535 de lei, la care se vor adăuga penalitățile și majorările de întârziere.
Instanța a mai dispus confiscarea specială în favoarea statului a sumelor de câte 604.457 de lei de la Tamara Achiței Chiribucă, Neculai Bujor, Constantin Bâta, Emilia Șveica, Violeta Spătariu și Ioana Ungureanu (în total suma de 3.626.744 de lei), reprezentând adaosuri, sume necuvenite, plăți nelegale, valoarea lucrărilor de reparații achitate către SC Alexa PSC SRL Suceava și neefectuate.
Judecătorii au mai dispus confiscarea specială în favoarea statului de la Neculai Bujor a sumei de 2.832.174 de lei, reprezentând facturi fiscale pentru care nu a existat contract sau cu privire la care s-a depășit valoarea contractată, din care suma de 1.451.808 de lei reprezintă contravaloare marfă achitată, dar nelivrată către Primăria Suceava.
Și în cazul lui Constantin Bâta s-a dispus confiscarea specială în favoarea statului a sumei de 414.061 de lei, reprezentând cheltuieli de protocol nejustificate.
Interesant este că Primăria Suceava nu va încasa nimic din sumele ce trebuie achitate de inculpați, deși a fost prejudiciată serios, și asta pentru că nu s-a constituit parte civilă în cauză.
Cum funcționa cumetria Bujor-Chiribucă (Achiței)
Rechizitoriul întocmit în vara anului 2006 a scos la iveală amănunte despre modul în care se derulau afacerile la Primăria Suceava și cum se scurgeau banii în anumite buzunare. S-a stabilit că în perioada 2002-2004, la majoritatea achizițiilor pentru produsele de protocol, consumabile, dar și alte bunuri, au fost patru firme privilegiate în relațiile comerciale cu Primăria Suceava. Toate cele patru firme, SC Protman Service SRL, SC Rigola Serv Com SRL, SC Luis Imbiss SRL și SC Alexa SRL, aparțineau Tamarei Chiribucă.
Prin intermediul acestor societăți, Primăria Suceava a făcut achiziții dubioase, care au dus la un prejudiciu de 64 de miliarde de lei vechi. Pentru favorurile primite, Tamara Chiribucă nu a rămas insensibilă și l-a recompensat pe Neculai Bujor. Procurorii au reținut că una dintre ratele pentru achiziționarea unui VW Passat, în valoare de 300 de milioane de lei vechi, care trebuia plătită de Neculai Bujor, a fost achitată de Tamara Chiribucă, aceasta mai oferindu-i fostului director economic al Primăriei Suceava și excursii în străinătate în valoare de 600 de milioane de lei vechi.
Un dosar cu 40 de volume și 20.000 de file
Finalizarea acestui dosar a necesitat un volum extraordinar de muncă. Timp de aproape trei ani, procurorii anticorupție au adunat date și probe în 40 de dosare, totalizând aproape 20.000 de file. Numai rechizitoriul de prezentare a faptelor inculpaților se întinde pe 321 de pagini, în dosar existând și expertize, dar și mai multe declarații ale celor puși sub învinuire.
Și costurile din acest dosar au fost uriașe. La nivelul anului 2006 s-au cheltuit 875 de milioane de lei vechi.
Dosarul „napolitanelor”
Dosarul recent încheiat mai este cunoscut și ca dosarul „napolitanelor”, și asta pentru că ancheta procurorilor DNA Suceava, pe atunci PNA Suceava, a scos în evidență că în decurs de 425 de zile, din 2002 până în 2003, Primăria Suceava s-a aprovizionat cu 23,2 tone de napolitane cu cacao și fructe, salatine, fursecuri, saleuri, sărățele, ceea ce înseamnă că zilnic s-au mâncat în jur de 55 de kg din aceste produse. Acestora li s-au adăugat și alte produse de patiserie, după cum urmează: 9.300 de ștrudele, 3.100 de plăcinte cu mere, 4.100 de cutii de MaxiMix și 4.500 de cutii de alune.
Pentru a justifica aceste consumuri uriașe, administratorul de la acea vreme al Primăriei Suceava, Constantin Bâta, a întocmit în fals mai multe documente din care rezultă că pe meleagurile noastre au poposit 250 de delegații din străinătate.
Marfa a fost distribuită de firmele administrate la acea vreme de Tamara Chiribucă, actualmente Achiței, nimeni alta decât cumătra lui Neculai Bujor, fostul director economic al Primăriei Suceava, cel care lua toate deciziile importante din instituție.