Ilie Gherman, pus în libertate, sub control judiciar, în dosarul romilor mutați fictiv la Slatina pentru a-l vota

Fostul primar al comunei Slatina Ilie Gherman a fost pus în libertate în noaptea de miercuri spre joi, după ce Judecătoria Fălticeni a respins propunerea procurorilor, de arestare preventivă a inculpatului pentru 30 de zile. Este vorba de dosarul cu privire la frauda electorală legată de mai mulți romi din satul Mironu, comuna Valea Moldovei, care au votat la Slatina, după ce ar fi fost mutați fictiv pe raza comunei Slatina. Judecătorii fălticeneni au stabilit că este suficientă măsura controlului judiciar, pe o perioadă de 60 de zile. Ilie Gherman are impuse mai multe restricții și obligații, cu precizarea că Parchetul de pe lângă Judecătoria Fălticeni poate face contestație împotriva acestei decizii la Tribunalul Suceava.
Mecanismul prin care Gherman a obținut câteva voturi în plus
ancheta ofițerilor de la Poliția municipiului Fălticeni rezultă că în perioada martie-aprilie 2016, primarul în funcție de atunci, Ilie Gherman, a întocmit, cu ajutorul unor complici din primărie, adeverințe false din care rezulta că 12 cetățeni romi din satul Mironu, comuna Valea Moldovei, dețin imobile în satul Herla, comuna Slatina. Romii au mers apoi la Serviciul de Evidență a Persoanei din Fălticeni și au solicitat viză de flotant în Slatina. În baza acestora au putut vota la Slatina la alegerile din data de 5 iunie.
Această anomalie cu iz penal a fost semnalată de Monitorul de Suceava din luna aprilie a anului trecut, atunci când scandalul era în actualitate, iar oameni din Slatina au sesizat cum încearcă Ilie Gherman să-și suplimenteze numărul de voturi. Ilie Gherman a intuit se pare foarte bine că fiecare vot a contat, dovadă că a pierdut alegerile la doar opt voturi diferență.
Încă 11 inculpați. Printre ei și două angajate ale primăriei
Ancheta a fost una de lungă durată pentru că polițiștii, sub coordonarea procurorului de caz de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Fălticeni, au trebuit să audieze toate persoanele implicate, de la romii care au votat și până la funcționari din Primăria Slatina și de la Serviciul de Evidență a Persoanei Fălticeni.
De altfel, în acest dosar, pe lângă Gherman, mai sunt încă 11 inculpați. Printre ei și două angajate ale Primăriei Slatina, Mariana Laura Bîrsanu și Adriana Stanciuc, referente în cadrul unității administrativ teritoriale.
Ce obligații și restricții are Ilie Gherman
Ilie Gherman este pus sub acuzare pentru infracțiunile de fals intelectual în formă continuată, uz de fals în formă continuată, fals în declarații, dar și infracțiunea de fraudă la vot.
Prin măsura controlului judiciar, lui Ilie Gherman i s-a impus să nu depășească limita teritorială a județului Suceava, decât cu încuviințarea prealabilă a instanței de judecată, să nu se apropie și să nu comunice direct sau indirect cu inculpații și cu martorii din dosar, să se prezinte la sediul Poliției municipiului Fălticeni – Serviciul de Investigații Criminale – Biroul Supravegheri Judiciare, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție. Acestuia i s-a atras atenția că orice încălcare a controlului judiciar va duce la schimbarea măsurii cu arestul la domiciliu sau arestul preventiv.
Condamnat zilele trecute în alt dosar
Ilie Gherman, care a fost primar timp de 20 de ani la Slatina, a fost trimis în judecată într-un alt dosar, în iunie 2015, de către procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava. Succint, el este acuzat de abuz în serviciu, fapte comise în a doua jumătate a anului 2013, când ar fi refuzat să semneze statul de plată pentru salariile a 59 de persoane, cadre didactice și personal auxiliar din cadrul Școlii Gimnaziale Herla, comuna Slatina. Gherman a fost nemulțumit de faptul că Inspectoratul Școlar Județean a schimbat directorul școlii, cu un altul pe care el nu l-a agreat.
Judecătoria Fălticeni l-a condamnat în acest dosar pe Gherman, zilele trecute, la doi ani de închisoare, cu suspendarea executării pe o perioadă de doi ani de zile.
Marea problemă pentru Ilie Gherman este că o nouă condamnare, în al doilea dosar, ar putea să-i aducă, foarte probabil, o sentință cu executare.