Ilie Gherman, pus în libertate, sub control judiciar, în dosarul romilor mutaţi fictiv la Slatina pentru a-l vota

Fostul primar al comunei Slatina Ilie Gherman a fost pus în libertate în noaptea de miercuri spre joi, după ce Judecătoria Fălticeni a respins propunerea procurorilor, de arestare preventivă a inculpatului pentru 30 de zile. Este vorba de dosarul cu privire la frauda electorală legată de mai mulţi romi din satul Mironu, comuna Valea Moldovei, care au votat la Slatina, după ce ar fi fost mutaţi fictiv pe raza comunei Slatina. Judecătorii fălticeneni au stabilit că este suficientă măsura controlului judiciar, pe o perioadă de 60 de zile. Ilie Gherman are impuse mai multe restricţii şi obligaţii, cu precizarea că Parchetul de pe lângă Judecătoria Fălticeni poate face contestaţie împotriva acestei decizii la Tribunalul Suceava.

Mecanismul prin care Gherman a obţinut câteva voturi în plus

ancheta ofiţerilor de la Poliţia municipiului Fălticeni rezultă că în perioada martie-aprilie 2016, primarul în funcţie de atunci, Ilie Gherman, a întocmit, cu ajutorul unor complici din primărie, adeverinţe false din care rezulta că 12 cetăţeni romi din satul Mironu, comuna Valea Moldovei, deţin imobile în satul Herla, comuna Slatina. Romii au mers apoi la Serviciul de Evidenţă a Persoanei din Fălticeni şi au solicitat viză de flotant în Slatina. În baza acestora au putut vota la Slatina la alegerile din data de 5 iunie.

Această anomalie cu iz penal a fost semnalată de Monitorul de Suceava din luna aprilie a anului trecut, atunci când scandalul era în actualitate, iar oameni din Slatina au sesizat cum încearcă Ilie Gherman să-şi suplimenteze numărul de voturi. Ilie Gherman a intuit se pare foarte bine că fiecare vot a contat, dovadă că a pierdut alegerile la doar opt voturi diferenţă.

Încă 11 inculpaţi. Printre ei şi două angajate ale primăriei

Ancheta a fost una de lungă durată pentru că poliţiştii, sub coordonarea procurorului de caz de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Fălticeni, au trebuit să audieze toate persoanele implicate, de la romii care au votat şi până la funcţionari din Primăria Slatina şi de la Serviciul de Evidenţă a Persoanei Fălticeni.

De altfel, în acest dosar, pe lângă Gherman, mai sunt încă 11 inculpaţi. Printre ei şi două angajate ale Primăriei Slatina, Mariana Laura Bîrsanu şi Adriana Stanciuc, referente în cadrul unităţii administrativ teritoriale.

Ce obligaţii şi restricţii are Ilie Gherman

Ilie Gherman este pus sub acuzare pentru infracţiunile de fals intelectual în formă continuată, uz de fals în formă continuată, fals în declaraţii, dar şi infracţiunea de fraudă la vot.

Prin măsura controlului judiciar, lui Ilie Gherman i s-a impus  să nu depăşească limita teritorială a judeţului Suceava, decât cu încuviinţarea prealabilă a instanţei de judecată,  să nu se apropie şi să nu comunice direct sau indirect cu inculpaţii şi cu martorii din dosar, să se prezinte la sediul Poliţiei municipiului Fălticeni - Serviciul de Investigaţii Criminale – Biroul Supravegheri Judiciare, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliţie. Acestuia i s-a atras atenţia că orice încălcare a controlului judiciar va duce la schimbarea măsurii cu arestul la domiciliu sau arestul preventiv.

Condamnat zilele trecute în alt dosar

Ilie Gherman, care a fost primar timp de 20 de ani la Slatina, a fost trimis în judecată într-un alt dosar, în iunie 2015, de către procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava. Succint, el este acuzat de abuz în serviciu, fapte comise în a doua jumătate a anului 2013, când ar fi refuzat să semneze statul de plată pentru salariile a 59 de persoane, cadre didactice şi personal auxiliar din cadrul Şcolii Gimnaziale Herla, comuna Slatina. Gherman a fost nemulţumit de faptul că Inspectoratul Școlar Judeţean a schimbat directorul şcolii, cu un altul pe care el nu l-a agreat.

Judecătoria Fălticeni l-a condamnat în acest dosar pe Gherman, zilele trecute, la doi ani de închisoare, cu suspendarea executării pe o perioadă de doi ani de zile.

Marea problemă pentru Ilie Gherman este că o nouă condamnare, în al doilea dosar, ar putea să-i aducă, foarte probabil, o sentinţă cu executare.