Printează articolul
Trimite e-mail
UPPDATE!
Ilie Gherman a ieșit din arestul poliției județene în noaptea de miercuri joi, deși procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Fălticeni au cerut arestarea preventivă a acestuia pentru 30 de zile. Judecătorii au respins însă propunerea și au decis ca Ilie Gherman să fie cercetat în libertate. I s-a impus totuși măsura restrictivă a controlului judiciar pentru 60 de zile. Pe perioada controlului judiciar, Ilie Gherman are interdicția de depăși limita teritorială a județului Suceava, să nu se apropie și să nu comunice cu ceilalți inculpați din dosar ori cu martorii, să se prezinte la sediul Poliţiei municipiului Fălticeni - Serviciul de Investigaţii Criminale – Biroul Supravegheri Judiciare, judeţul Suceava, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliţie.
Procurorii pot face apel împotriva deciziei de cercetare sub control judiciar la instanța superioară.
Lovitură de teatru, ieri, în cazul fostului primar al comunei Slatina Ilie Gherman, care a ajuns în arestul Inspectoratului de Poliţie Judeţean, reţinut 24 de ore, pentru infracţiuni legate de fraudarea votului la alegerile locale care au avut loc în vara anului trecut. Este vorba de mai mulţi romi din satul Mironu, comuna Valea Moldovei, care au votat la Slatina, după ce au fost mutaţi „din pix” pe raza comunei Slatina.
Monitorul de Suceava a relatat pe larg despre acest caz în luna aprilie a anului trecut, în urma unor reclamaţii venite de la localnicii din Slatina, iar acţiunea de ieri a poliţiei nu face decât să confirme ce a semnalat cotidianul nostru la acea vreme.
Au primit adeverinţe că au case, apoi au solicitat vize de flotanţi, pentru a putea vota
Din ancheta ofiţerilor de la Poliţia municipiului Fălticeni rezultă că în perioada martie-aprilie 2016, primarul în funcţie de atunci, Ilie Gherman, a întocmit, cu ajutorul unui complice din primărie, adeverinţe false din care rezulta că 12 cetăţeni romi din satul Mironu, comuna Valea Moldovei, deţin imobile în satul Herla, comuna Slatina. În baza acestor adeverinţe false a urmat a doua etapă infracţională. Romii au mers la Serviciul de Evidenţă a Persoanei din Fălticeni şi au solicitat viză de flotant în Slatina. În baza acestora au putut vota la Slatina la alegerile din data de 5 iunie.
Ancheta a fost una de lungă durată pentru că poliţiştii, sub coordonarea procurorului de caz de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Fălticeni, au trebuit să audieze toate persoanele implicate, de la romii care au votat şi până la funcţionari din Primăria Slatina şi de la Serviciul de Evidenţă a Persoanei Fălticeni.
Fals şi uz de fals în formă continuată, fraudă la vot
Concluzia anchetatorilor este că faptele comise de Ilie Gherman sunt de fals intelectual în formă continuată, uz de fals în formă continuată, fals în declaraţii, dar şi infracţiunea de fraudă la vot. Infracţiunile sunt în formă continuată deoarece este vorba de 12 falsuri cu locuinţe fictive ale romilor.
Pentru toate acestea, Ilie Gherman a fost învinuit în mod oficial şi reţinut pentru 24 de ore. Astăzi, procurorul de caz de la Fălticeni urmează să decidă dacă va solicita instanţei arestarea preventivă a acestuia. Având în vedere infracţiunile în formă continuată şi gravitatea lor este probabil să se solicite arestarea preventivă pentru 30 de zile.
Fiecare vot a contat la alegerile de la Slatina
În comuna Slatina nu există populaţie de etnie romă, astfel că mutarea făcută de Gherman, chiar dacă doar în acte, nu avea cum să nu atragă atenţia. Faptul că acesta ar fi riscat atât de mult pentru 10-12 voturi nu miră în condiţiile în care, la alegerile din 5 iunie, lupta sa cu contracandidatul a depins de fiecare vot. Contracandidatul său, Vasile Vlăduţ Gherman, a câştigat alegerile la o diferenţă mai mică de zece voturi. Astfel a fost întreruptă o perioadă de 20 de ani în care Ilie Gherman a fost primar. Cinci mandate presărate cu foarte multe scandaluri, cu un Ilie Gherman care s-a comportat mereu ca un „şerif” local. De altfel, acesta nu a acceptat prea uşor nici rezultatul alegerilor din 5 iunie, iar susţinătorii săi au blocat drumul judeţean din comună, pentru ca buletinele de vot să nu poate fi transportate la Biroul Electoral Judeţean. Acest scandal a dus la mobilizarea a numeroşi poliţişti şi jandarmi la Slatina şi s-a lăsat ulterior cu multe amenzi.
Trimis în judecată pentru că a refuzat să plătească salariile a 59 de profesori
În iunie 2015, acelaşi Ilie Gherman a fost trimis în judecată de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava într-un alt dosar, fiind acuzat că a refuzat să plătească salariile profesorilor din localitatea sa. Faptele sunt din a doua jumătate a anului 2013, iar la vremea respectivă Ilie Gherman a fost reţinut şi încătuşat, însă doar pentru 24 de ore.
În lunile septembrie şi octombrie ale anului 2013, nu mai puţin de 59 de persoane, cadre didactice şi personal auxiliar din cadrul Şcolii Gimnaziale Herla, comuna Slatina, nu şi-au primit salariile pentru că primarul Gherman a refuzat să demareze procedurile pentru plata lefurilor angajaţilor unităţii de învăţământ. Mai mult, refuzul lui Gherman, şi el profesor de sport, a avut drept consecinţă şi faptul că şcoala a rămas, în prag de iarnă, fără bani pentru achiziţionarea de lemne de foc.
Supărarea a plecat, se arăta la vremea respectivă, de la faptul că directorul de atunci al şcolii din Herla a fost schimbat. Mutarea nu a fost pe placul lui Ilie Gherman, care a început un război personal cu noul director.
Practic, a rezultat din cercetări, dintr-o răzbunare personală, primarul şi-a „umflat muşchii” şi a lăsat zecile de angajaţi ai şcolii fără salarii.
Condamnat la 2 ani de închisoare suspendată sub supraveghere
În acest dosar din 2015, Ilie Gherman a fost condamnat de Judecătoria Fălticeni, chiar pe 28 februarie a.c., la 2 ani de închisoare, cu suspendarea executării pe durata unui termen de 2 ani. Această sentinţă nu este definitivă. Marea problemă pentru Ilie Gherman este că o nouă condamnare, în al doilea dosar, ar putea să-i aducă, foarte probabil, o sentinţă cu executare.
