Locuitorii din Regiunea de Nord-Est a țării susțin privarea de libertate și vor asprirea pedepselor

Locuitorii din Regiunea de Nord-Est a țării sunt mai degrabă în favoarea sancțiunilor privative de libertate ca mod de pedepsire a infractorilor, pronunțându-se pentru asprirea pedepselor.
Aceasta este concluzia unui sondaj realizat de Centrul de Cercetări Socio-Umane „Lumen”, în parteneriat cu Facultatea de Drept și Științe Administrative a Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava (USV), în perioada 1 noiembrie 2016 – 15 ianuarie 2017, în Regiunea de Nord-Est a țării. Cercetarea s-a efectuat pe un eșantion de 1.056 de persoane.
Amenda, munca în folosul comunității, suspendarea executării pedepsei sub supraveghere etc. (alternative necustodiale) sunt văzute ca alternativă, în special pentru situația unor fapte penale cu grad scăzut de pericol.
Ce crede populația referitor la sancționarea persoanelor care au încălcat legea
Realizatorii sondajului au avut în vedere faptul că ”în aceste zile, opinia publică asistă la o «dezbatere» pe marginea unei inițiative cu privire la amnistierea și grațierea unor fapte cu caracter penal. Plecând de la supraaglomerarea mediului penitenciar din România, considerăm că, pe baza rezultatelor cercetării noastre cu privire la «Percepția publică asupra sancțiunilor din România», putem aduce câteva clarificări cu privire la modul în care populația privește chestiunile referitoare la sancționarea persoanelor care au încălcat legea”.
Printre cele mai importante concluzii ale sondajului este cea potrivit căreia 59% din respondenți consideră că pedeapsa cu închisoarea este utilă în reintegrarea socială a infractorilor, chiar și a celor care au săvârșit fapte cu caracter penal al căror pericol social este scăzut.
Referitor la asprimea pedepselor aplicate în România, respondenții au considerat în proporție de 40% că acestea sunt blânde sau foarte blânde; 36% că acestea nu pot fi considerate nici aspre, dar nici blânde, și doar 20% au considerat că acestea sunt aspre sau foarte aspre.
Totodată, 66% din respondenți consideră necesară o înăsprire a pedepselor, 22% consideră că ar trebui menținute la nivelul actual și doar 6% consideră că asprimea acestora ar trebui redusă.
De asemenea, potrivit rezultatelor, 25% dintre respondenți au considerat că dacă au comis o faptă antisocială, indivizii trebuie să facă pușcărie; alții (22%) consideră că închisoarea este o școală pentru infractori; respectiv 17% consideră că în ciuda faptului că au săvârșit o faptă, infractorii au și ei o serie de drepturi. Iar în ceea ce privește infracțiunile al căror pericol social este restrâns, 32% dintre respondenți au apreciat că pedeapsa cu închisoarea nu constituie o soluție pentru acest tip de fapte.
Privitor la alternativele – amenda, munca în folosul comunității, suspendarea executării pedepsei sub supraveghere – într-o proporție de 36% respondenții se opun utilizării acestora, considerându-le generatoare de noi infracțiuni din cauza asprimii scăzute a acestora; 35% sunt în favoarea acestora în pedepsirea infractorilor ale căror fapte penale nu constituie un pericol social major, iar 22% se arată în favoarea utilizării lor în pedepsirea oricăror tipuri de infractori.
Chestionați cu privire la utilitatea pedepsei cu închisoarea în reintegrarea socială a infractorului care nu este periculos, respondenții au fost în majoritate de acord (59%) că aceasta este parțial utilă sau foarte utilă, doar 21% exprimându-se împotriva utilității acestei forme de pedepsire a infractorilor ale căror fapte au un grad de pericol social scăzut.
„Remarcăm faptul că activitatea Serviciilor de Probațiune – a căror misiune este să gestioneze aplicarea sancțiunilor alternative și a libertății supravegheate în cazul pedepselor cu suspendare – este necunoscută unui număr de 59% din respondenți”, au mai transmis cei care au realizat studiul.
Marja de eroare a cercetării este de ± 3%.