Crăciunul după calendarul iulian va fi sărbătorit sâmbătă de credincioșii de stil vechi

Crăciunul, marele praznic al Nașterii Domnului, va fi sărbătorit de credincioșii ortodocși de stil vechi sâmbătă, 7 ianuarie, ei păstrând calendarul iulian. Revelionul pe stil vechi este sărbătorit în noaptea de 13 spre 14 ianuarie, iar Boboteaza pe 19 ianuarie. Crăciunul este cinstit de credincioșii suceveni de stil vechi după tradițiile locului. În județul Suceava, după estimări recente, sunt 11 mănăstiri, șapte schituri și 22 de biserici de mir ortodoxe de stil vechi. La Mănăstirea Slătioara, unde este și sediul Mitropoliei Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi din România, sunt așteptați de Crăciun, dar și în Ajunul Crăciunului, sute de credincioși din toată țara pentru a lua parte la Sfânta Liturghie, care va fi săvârșită de mai mulți episcopi, preoți și diaconi.
În Ajunul Crăciunului, vineri, 6 ianuarie, se va face Vecernia (slujba de seară), urmată de slujba de Priveghere a Nașterii Domnului. Atât la slujba de seară, cât și după Sfânta Liturghie din ziua de Crăciun, credincioșii de stil vechi cântă colinde. Credincioșii de stil vechi păstrează obiceiul „mersului cu icoana”. Preoții intră în fiecare casă și vestesc Nașterea Domnului. În localități precum Slătioara, Păiseni, Roșiori, Vatra Dornei, Izvoarele Sucevei, Mănăstirea Humorului, Râșca, Slatina, Baia, Bogdănești, Drăgușeni, Fălticeni, Mălini, Rădășeni, Slatina, Șaru Dornei, Vadu Moldovei etc., unde sunt și locuitori ortodocși de stil vechi, aceștia s-au pregătit să primească preotul în Ajunul Crăciunului, adică pe 6 ianuarie, când credincioșii ortodocși care păstrează calendarul gregorian sărbătoresc Boboteaza.
Bucate de post și rugăciune, în Ajun
La unele biserici de stil vechi, în Ajunul Crăciunului, se adună copii și tineri, frumos îmbrăcați în costume populare, care, după slujba de priveghere, cântă colinde. Și în ziua Nașterii Domnului, în biserică se cântă colinde. Chiar dacă țin sărbătorile „pe vechi”, cum se spune, după calendarul iulian, credincioșii nu au obiceiuri foarte diferite de cele ale credincioșilor de stil nou. Și la ei preotul merge cu icoana pe la casele credincioșilor, și ei postesc, cântă colinde de Crăciun, și cinstesc Nașterea Mântuitorului Iisus Hristos. Sute de credincioși de stil vechi își primenesc casele și pregătesc mese cu bucate de post, pentru Ajunul Crăciunului. De pe mesele unor gospodari (depinde de zonă) nu vor lipsi turtele cu nucă, ce poartă denumirea de „scutecele Domnului”. Ca și la credincioșii ortodocși de stil nou, ziua de Ajun este foarte importantă. Gospodinele pregătesc 12 feluri de mâncare, în numele celor 12 apostoli, printre care amintim grâu fiert amestecat cu nucă și zahăr, bob fiert, mazăre, compot de prune afumate, sarmale de post cu hribi, cozonac cu mac sau cu nucă de post și turtă cu nucă. Toate aceste bucate, după cum ne-au povestit câțiva credincioși de stil vechi, se mănâncă după plecarea preotului, seara, când toți membrii familiei se adună într-o cameră, unde sunt așezate o icoană cu Nașterea Domnului și o candelă aprinsă. În fața acestei icoane toate persoanele din casă se închină.
Tradiții ale lipovenilor
Crăciunul se serbează pe 7 ianuarie și de cei peste 2.500 de ruși lipoveni care trăiesc în județul Suceava. Comunitățile cele mai însemnate de ruși lipoveni din județul Suceava se află la Climăuți, comuna Mușenița, Lipoveni, comuna Mitocu Dragomirnei, Manolea, comuna Forăști, dar și în municipiile Suceava, Fălticeni, Rădăuți și în orașul Gura Humorului. Lipovenii țin cu strășnicie la tradițiile lor păstrate de la strămoși. În seara de Ajun, îmbrăcați în port tradițional, fetele cu „shupca”, fusta lipovenească, și „shalika” – baticul colorat, fără a uita de brâul cu ciucuri „pois” și de mătănii „lestovka”, iar bărbații în cămașă lipovenească – „rubashka”, legată și ea cu „pois”, peste care pun și „bikeshka”, haina neagră lungă, care să-i apere de frigul iernii, merg la slujba de noapte, „vsenosnoe bdenie”, care precede liturghia.
În ziua de Crăciun, lipovenii merg la biserică la Sfânta Liturghie, iar după ce aceasta se termină, toată familia se așază la masă, după ce și-a cerut binecuvântare și dezlegare pentru „mâncarea de dulce”. Lipovenii nu sunt singurii care sărbătoresc Crăciunul pe 7 ianuarie, alături de ei fiind și ucraineni, greci, sârbi etc. și toți românii care țin sărbătorile după calendarul iulian.
Masa de Crăciun
Sărbătoarea Crăciunului aduce pe masa gospodarilor lipoveni bucate alese, precum „haladet” – piftia specială, care se servește cu hrean, tăițeii fierți în supă de pasăre „lapsa”, sărmăluțele în foi de viță-de-vie sau varză. Peștele nu lipsește de pe masa de Crăciun, regăsindu-se preparat în ciorba de perișoare sau chifteluțe. La desert, se servește cozonac cu nucă, colțunași cu brânză „vareniki”, alte specialități rusești, „pirajki” sau simple prăjiturele.
Imediat după servirea mesei încep să apară și colindătorii, grupuri de fete și băieți, care colindă în casă, în fața icoanei cu candela aprinsă, singurul colind fiind cântarea bisericească „Hristos Rajdaetsea”. Colindul se începe de la casa preotului satului și se continuă cu celelalte gospodării. Cei care nu au terminat de colindat în prima zi pot continua și în a doua zi de Crăciun. Colindele au menirea de a vesti Nașterea pruncului Iisus Hristos, veste care este primită cu bucurie de fiecare gazdă. Credincioșii suceveni care țin sărbătorile după calendarul iulian susțin că au grijă să nu piardă obiceiurile păstrate de la străbunii lor și își educă copiii în același spirit.