Ce nu avem voie în ziua votării

Infracțiunile electorale care duc la închisoare



Coruperea alegătorilor, frauda la vot sau încălcarea confidențialității votului sunt doar câteva dintre faptele pentru care pedeapsa prevăzută de lege este cu închisoare de la 6 luni la 3 ani
Coruperea alegătorilor, frauda la vot sau încălcarea confidențialității votului sunt doar câteva dintre faptele pentru care pedeapsa prevăzută de lege este cu închisoare de la 6 luni la 3 ani

Necunoașterea sau încălcarea cu bună știință a legii electorale îi poate duce pe cei în cauză direct la închisoare. Activitățile încadrate ca infracțiuni sancționabile cu pușcăria sunt împiedicarea exercitării drepturilor electorale, coruperea alegătorilor, frauda la vot, violarea confidențialității votului, nerespectarea regimului urnei de vot și falsificarea documentelor și evidențelor electorale. Un manual cu instrucțiuni și reglementări privind alegerile pentru Senat și Camera Deputaților din anul 2016 a fost pus de Autoritatea Electorală Permanentă la dispoziția tuturor președinților secțiilor de votare, din acesta reieșind că pedeapsa stipulată de legislație în cazul infracțiunilor electorale este, de regulă, de la 6 luni la 3 ani. Atacul, prin orice mijloace, asupra localului secției de votare se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.
Coruperea alegătorilor înseamnă oferirea sau darea de bani, bunuri ori alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze o anumită listă de candidați ori un anumit candidat.
Frauda la vot este fapta persoanei care votează fără a avea acest drept, de două sau mai multe ori sau prin introducerea în urnă a mai multor buletine de vot decât are dreptul un alegător. Tot ca fraudă este apreciată și utilizarea unei cărți de alegător sau a unui act de identitate nul ori fals sau a unui buletin de vot fals. Pedeapsa cu închisoarea pentru violarea confidențialității votului se aplică în cazul în care secretul votului este încălcat de un membru al biroului electoral al secției de votare, pentru celelalte persoane fiind aplicabilă amenda penală.
Nerespectarea regimului urnei de vot este definită de lege ca deschiderea urnelor înainte de ora stabilită pentru închiderea votării sau încredințarea urnei speciale altor persoane decât membrii biroului electoral al secției de votare ori transportarea acesteia de către alte persoane sau în alte condiții decât cele prevăzute de lege.
Sistemul informativ avertizează imediat dacă un alegător a mai votat o dată
Falsificarea prin orice mijloace a înscrisurilor de la birourile electorale se pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 ani. Cu aceeași pedeapsă se sancționează și înscrierea în copia de pe lista electorală permanentă ori pe lista electorală complementară a unor persoane care nu figurează în această listă. Introducerea în uz sau folosirea unui program informatic cu vicii care alterează înregistrarea ori însumarea rezultatelor obținute în secțiile de votare sau determină repartizarea mandatelor în afara prevederilor legii se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani. La fel se pedepsește introducerea de date, informații sau proceduri care duc la alterarea sistemului informatic național necesar stabilirii rezultatelor alegerilor.
Pe lângă infracțiuni, legea electorală face referire și la faptele care constituie contravenții, sancționabile cu amenzi de la 1.500 la 10.000 de lei.
Duminică, votarea începe la ora 7.00 și are loc până la ora 21.00. Alegătorii votează numai la secția de votare la care este arondată strada sau localitatea unde își au domiciliul ori reședința. În cazul în care, în ziua votării, alegătorii se află în altă unitate administrativ-teritorială din cadrul aceleiași circumscripții electorale, aceștia pot vota la orice secție de votare din cadrul circumscripției electorale unde își au domiciliul sau reședința. Precizăm că sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal semnalează dacă: persoana care s-a prezentat la vot a împlinit vârsta de 18 ani până în ziua votării inclusiv; dacă și-a pierdut drepturile electorale; dacă este arondată la altă secție de votare; dacă este omisă din lista electorală permanentă, are domiciliul sau reședința în raza teritorială a secției de votare respective și dacă a formulat o solicitare de a fi înscrisă în Registrul electoral cu adresa de reședință; dacă și-a mai exercitat dreptul de vot la același scrutin.
Peste 500 de polițiști sunt angrenați în paza secțiilor de votare
Conform Legii nr. 208/ 2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, nu au drept de vot debilii sau alienații mintal, puși sub interdicție, și persoanele cărora li s-a interzis exercitarea dreptului de a alege, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă.
Un comunicat de presă transmis de Inspectoratul de Poliție Județean precizează că la nivelul județului Suceava, 521 de polițiști vor fi angrenați în paza secțiilor de votare, în perioada 10 – 11 decembrie a.c.. Polițiștii vor asigura paza a 266 de secții din cele 555. Paza altor 103 secții va fi asigurată de jandarmi, iar pentru 41 de secții paza va fi asigurată de polițiști de frontieră. Alte 114 secții vor fi păzite de lucrători din cadrul ISU, iar pentru 31 de secții paza va fi asigurată de lucrători ai Școlii Militare de Jandarmi Fălticeni. 252 de polițiști vor fi angrenați suplimentar pentru activități de menținere a ordinii și liniștii publice.
Poliția recomandă populației să sesizeze orice încălcare a legii electorale la 112.



Recomandări