Pe 6 noiembrie va fi resfinţită Biserica Mănăstirii Podu Coşnei din comuna Poiana Stampei

În prezenţa ÎPS Pimen, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţiului, duminică, 6 noiembrie, va avea loc sfinţirea bisericii din curtea Mănăstirii Podu Coşnei, din comuna Poiana Stampei, lăcaş de cult care a fost recent reabilitat. Biserica este din lemn pe temelie de piatră, în formă de cruce, iar în ultimii ani a suferit ample lucrări de reabilitare şi consolidare şi, aşa cum este creştinesc, la finalizarea acestora se face sfinţirea.

Primarul comunei Poiana Stampei, Viluţ Mezdrea, ne-a declarat: “Părintele Mihai Negrea se face remarcat prin opera de binefacere începută de câţiva ani la noi în comună, odată cu înfiinţarea unui centru de asistenţă socială în cadrul Mănăstirii Podul Coşnei. Cu sacrificii, bătând din poartă în poartă, la prieteni şi cunoscuţi, la sponsori şi la oameni de bine, părintele Negrea a reuşit să facă în comuna noastră un centru în care îngrijeşte 15 copii orfani şi săraci. Părintele Negrea ajută în mod constant familii cu situaţii precare din comuna Poiana Stampei, oferind ajutoare care constau în alimente, medicamente, rechizite, îmbrăcăminte, dispozitive medicale pentru câteva zeci de copii şi peste 30 de vârstnici şi persoane cu handicap. A captat apă potabilă, a construit clopotniţă, biserica veche este renovată în totalitate, a amenajat o sală de mese cu o bucătărie complet utilată şi dormitoare pentru copii, bibliotecă. Toate acestea au fost construite din iniţiativa părintelui cu sprijinul obştii de la mănăstire, al Consiliului Local Poiana Stampei şi al altor donatori”.

92 de ani de istorie a Mănăstirii Podu Coşnei

Mănăstirea Podu Coşnei îşi are începutul în 1924, când, la iniţiativa primarului Ilie Dumitru Pintilescu şi a unor gospodari din zonă s-a hotărât construirea unui aşezământ mănăstiresc lângă drumul care leagă nordul Moldovei de Ardeal. Biserica a fost terminată şi sfinţită în 1930. Între anii 1930-1936 au fost construite clopotniţa, clădirea pentru personalul mănăstirii, clădirea stăreţiei (cu o capelă pentru slujbe în timpul iernii, şase camere şi trei săli la parter şi cinci camere la etaj), clădirea pentru cazarea credincioşilor veniţi din alte localităţi.

Primul stareţ al mănăstirii a fost Protosinghelul Mina Cozma, dar cel mai mult s-a evidenţiat prin spirit organizatoric şi gospodăresc Protosinghelul Grigore Cobzaru. Acesta are şi meritul de a-l fi ajutat la studii pe tânărul Nestor Vornicescu, vieţuitor al mănăstirii dintre anii 1951 şi 1958, care a ajuns mai târziu Mitropolit al Olteniei. Protosinghelul Grigore Cobzaru, un duhovnic iscusit, a adus o serie de îmbunătăţiri construcţiilor mănăstirii şi a pus accent pe activităţile culturale. Când toată atenţia se îndrepta spre viaţa duhovnicească, fiind terminate toate construcţiile, în 1959 comuniştii au închis porţile mănăstirii, casele şi terenurile au fost confiscate, călugării fiind nevoiţi să părăsească acest lăcaş de închinăciune.

În 1992, în mănăstire şi-au găsit loc de rugăciune câteva măicuţe, dar, din cauza situaţiei materiale critice, au abandonat totul şi au plecat pentru că cei aproape 50 de ani de inactivitate şi-au pus puternic amprenta asupra construcţiei, asupra bisericii şi a anexelor din jur, multe dintre ele devenind ruină. Pe 14 septembrie 1993, Gherasim Putneanul, Episcop Vicar al Sucevei şi Rădăutilor, a oficiat slujba de instalare a stareţului mănăstirii, Protosinghelul Vichentie Bobeica. Acesta a început şi noul aşezământ monahal de la Mestecăniş, fiind înlocuit în februarie 1994 cu Protosinghelul Xenopol Grapa, care, sprijinit de urmaşii ctitorilor din 1930, a făcut demersurile pentru ca mănăstirea să redobândească proprietăţile luate abuziv în 1959, să consolideze aşezământul pe plan gospodăresc şi spiritual, formând obştea.

Părintele Mihai Negrea, cel care se îngrijeşte din 2006 de Mănăstirea „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel“ Podu Coşnei, a înfiinţat un centru pentru copii orfani şi săraci şi astfel a devenit „tată” pentru copiii greu încercaţi de viaţă din bazinul Dornelor.