Procesul falşilor denunţători a trei poliţişti a ajuns la opt amânări ale pronunţării, în patru luni de zile

Un proces de pe rolul Curţii de Apel Suceava, în faza finală, se află într-o interminabilă amânare, avocaţi şi procurori cu ani de zile de activitate în instanţe remarcând că nu au mai întâlnit o astfel de situaţie. Procesul în care sunt judecaţi doi inculpaţi, pentru furt calificat şi contrabandă, a ajuns la opt amânări ale pronunţării, într-un interval de patru luni de zile. Prima amânare a deliberării şi pronunţării este tocmai din data de 17 iunie a.c.

În dosar sunt judecaţi doi inculpaţi, Gheorghe Ion Ciotău şi Traian Constantin Moisiuc. Cei doi sunt denunţătorii celor trei poliţişti de la Secţia Rurală Gălăneşti, pe care i-au acuzat de abuzuri şi contrabandă şi care au fost declaraţi nevinovaţi după aproape doi ani în care au fost anchetaţi şi retrogradaţi în baza denunţurilor false.

Dosar trimis în instanţă din 2013

Ciotău şi Moisiuc au fost trimişi în judecată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Rădăuţi încă din 2013. Prima fază a procesului a fost la Judecătoria Rădăuţi, unde Moisiuc a fost achitat, în timp ce Gheorghe Ion Ciotău a primit un an de închisoare, suspendată condiţionat. Sentinţa Judecătoriei Rădăuţi a fost dată în vara anului 2015, când datele problemei erau cu totul altele. Atunci, inculpaţii Moisiuc şi Ciotău susţineau că majoritatea acuzelor din dosarul în care au fost trimişi în judecată erau înscenări puse la cale de poliţişti. Între timp, însă, procurorii au ajuns la concluzia că denunţurile inculpaţilor pentru furt au fost doar acte de răzbunare împotriva poliţiştilor şi este probabil ca amânarea pronunţării să aibă legătură cu această situaţie, cu această schimbare radicală a datelor problemei.

Mâine, pe 19 octombrie, dosarul de la Curtea de Apel Suceava în care sunt judecaţi Gheorghe Ion Ciotău şi Traian Constantin Moisiuc se află pentru a noua oară în pronunţare.

Un mare fiasco al procurorilor, după denunţurile inculpaţilor pentru furt

Reamintim că, la finele lunii trecute, mai întâi comisarul-şef Cristian Macsim, şef al Serviciului de Informaţii şi Protecţie Internă (SIPI) Suceava, şi apoi şi cei trei poliţişti, subcomisarul Marius Ciotău (fără legătură de rudenie cu Gheorghe Ion Ciotău), agentul-şef principal Ilie Pârghie şi agentul-şef principal Constantin Chichiriţă au primit ordonanţe de clasare în dosarele în care au fost anchetaţi pentru  fapte grave. Totul a plecat de la denunţurile făcute de inculpaţii pentru mai multe fapte de furt, trimişi în judecată în două dosare. Practic, cei acuzaţi de furt i-au denunţat pe poliţiştii care i-au anchetat, acuzându-i de agresiune, de contrabandă ori de percheziţii abuzive. Chiar procurorii de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava sunt cei care au ajuns la concluzia că denunţurile au fost făcute din răzbunare, şi nu sunt susţinute de alte mijloace de probă. Chiar şi aşa, cei trei poliţişti au fost maziliţi în baza denunţurilor inculpaţilor pentru furt, avândparte de doi ani de coşmar, timp în care au fost retrogradaţi, au pierdut drepturi băneşti şi au trăit cu stresul de a fi puşi sub acuzare doar pentru că şi-au făcut treaba de poliţişti.

Un detaliu esenţial este că denunţurile inculpaţilor pentru furt au fost susţinute de ofiţerul SIPI Grigore Florinel Todiruţ, care îi avea pe lista de informatori pe inculpaţii trimişi în judecată pentru furturi. Faptul că acesta a venit cu informaţiile legate de presupusa activitate infracţională a poliţiştilor, din activitatea sa de culegere de informaţii, este probabil singura scuză a procurorilor care au instrumentat cazul.