Donţu propune introducerea de noi reguli la achiziţionarea de terenuri de către cetăţenii străini

Cetăţenii străini şi firmele acestora pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor pe teritoriul ţării noastre în limita a 50 de hectare pe bază de reciprocitate, adică numai dacă şi persoanele fizice şi juridice din România pot deţine astfel de terenuri în ţările respective. Este una din propunerile legislative ale senatorului PSD de Suceava Ovidiu Donţu, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 312/ 2005 privind dobândirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor de către cetăţenii străini şi apatrizi, precum şi de către persoanele juridice străine şi pentru modificarea Legii nr. 17 din 7 martie 2014 privind unele măsuri de reglementare a vănzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/ 2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă, şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului.

Vânzarea terenurilor agricole, pădurilor şi terenurilor forestiere situate în extravilan către cetăţenii străini sau firmele acestora, suspendată trei ani

Donţu mai propune ca destinaţia terenurilor agricole, pădurilor şi terenurilor forestiere cumpărate până acum de anumite categorii de cetăţeni străini din statele membre sau apatrizii cu domiciliul într-un stat membru în aceleaşi condiţii cu cele aplicabile cetăţenilor români, de la data aderării României la Uniunea Europeană, să nu poată fi schimbată încă 15 ani de la intrarea în vigoare a noilor prevederi legale. Totodată, parlamentarul social-democrat propune suspendarea pentru o perioadă de trei ani a posibilităţii de a dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor agricole, pădurilor şi terenurilor forestiere situate în extravilan de către cetăţenii străini sau firmele acestora.

"Schimbările propuse vizează introducerea, în situaţia juridică descrisă de principiul reciprocităţii, şi a conceptului de egalitate din punct de vedere al suprafeţelor maxime de teren care pot fi deţinute de cetăţenii străini (sau persoane juridice) ori apatrizi din state nemembre UE, precum şi în ceea ce priveşte condiţia, în cazul cetăţenilor străini (sau persoane juridice) ori apatrizi din state membre UE, de a se putea asigura şi cetăţenilor români dreptul la achiziţia de astfel de terenuri pe teritoriul acestor state, precum şi menţionarea unor suprafeţe maxime care pot fi deţinute. Alte modificări vizează mărirea termenului de la 20 de zile lucrătoare la 45 de zile calendaristice în care este necesar a fi eliberate avizele de la Ministerul Apărării Naţionale sau al Culturii pentru vânzarea anumitor terenuri amplasate lângă obiective militare sau cu situri arheologice, şi obligarea la declararea datelor de identificare ale cumpărătorilor", a completat Ovidiu Donţu.

România, unul dintre statele care au vândut cele mai mari suprafeţe străinilor

În expunerea de motive la proiectul său de lege, senatorul Donţu face referire la raportul din 2014 al Transnational Institute pentru Comisia de Agricultură din cadrul Comisiei Europene, care atrage atenţia asupra fenomenului de "acaparare" a terenurilor agricole din Europa de Est de cetăţeni străini din afara UE, analizând, totodată, şi cât teren a fost cumpărat de cetăţeni ai Uniunii  Europene, dar  din alte ţări decât acelea în care se află terenurile. Raportul mai arată că topul latifundiarilor din România este ocupat pe primele 5 poziţii de cetăţeni străini, ţara noastră fiind unul dintre statele care au vândut cele mai mari suprafeţe străinilor.

"De exemplu, una dintre condiţiile pe care un român trebuie să le îndeplinească pentru a putea cumpăra teren agricol în Ungaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia sau Slovacia este de a fi căsătorit cu un cetăţean al acestui stat. Investitorii italieni şi germani, urmaţi de arabi şi de cei din Ungaria, deţin cele mai mari suprafeţe de teren agricol din ţara noastră. Românii care ar dori să devină proprietari în Italia sau Germania se vor lovi de o serie de oprelişti. Totodată, aproape în fiecare ţară există dreptul de preempţiune al vecinului sau al arendaşului la cumpărarea terenului, în vederea comasării, iar în altele şi statul beneficiază de întâietate, din considerente privind protecţia mediului sau de limitare a speculei. În Germania, tranzacţiile sunt supravegheate de o autoritate naţională care se pronunţă în cel mult trei luni de la primirea cererii de avizare. În principiu, oricine este îndreptăţit să achiziţioneze teren", a spus senatorul sucevean.

Ovidiu Donţu solicită ca proiectul său de lege să fie discutat în Plenul Senatului în procedură de urgenţă.