Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Primăriile Rădăuţi, Gura Humorului, Siret, Dolhasca, Frasin, Adâncata, Cacica, Dumbrăveni, Capu Câmpului, Hânţeşti, Mănăstirea Humorului, Păltinoasa, Pătrăuţi, Pojorâta, Râşca, Slatina şi Șaru Dornei ar datora Consiliului Judeţean Suceava suma de 94.289 de lei, conform raportului de audit efectuat la Consiliul Judeţean Suceava, la începutul lunii iulie, pentru anul 2015. Suma calculată de auditorii Curţii de Conturi reprezintă cota de 40% cuvenită Consiliului Judeţean din impozitul pe mijloacele de transport marfă cu masa totală autorizată egală sau mai mare de 12 tone, deţinute de persoanele fizice şi juridice. Verificarea s-a făcut pe bază de eşantion.
În luna martie a acestui an, Curtea de Conturi a solicitat Direcţiei Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor baza de date referitoare la mijloacele de transport deţinute de persoanele fizice şi juridice la data de 31 decembrie 2015 şi a confruntat informaţiile cu cele de la primării, ocazie cu care a constatat o diferenţă de 1.108 mijloace de transport. Primăriile au declarat 1.294 camioane şi tiruri, cifra de la Înmatriculări arată 2.402.
La Rădăuţi, diferenţa este de 491 vehicule, la Gura Humorului – 146, Siret- 79, Dolhasca – 6, Frasin – 27, Adâncata - 17, Cacica – 13, Capu Câmpului - 5, Dumbrăveni – 28, Hânţeşti – 3, Mănăstirea Humorului – 6, Păltinoasa - 28, Pătrăuţi – 11, Pojorâta – 28, Râşca – 47, Slatina – 143, Șaru Dornei - 30. Auditorii au calculat că pentru cele 1.108 camioane şi tiruri, primăriile ar fi trebuit să încaseze de la proprietarii lor un impozit în sumă totală de 572.836 de lei (1.108 x 517 lei/an), din care să vireze la bugetul Consiliului Judeţean cota de 40%, în sumă de 94.289 de lei. La asta se mai adaugă o altă cotă calculată de ei pentru aceleaşi 17 primării, de 172.380,06 lei, rezultând un total de recuperat de 266.669,06 lei, la care se adaugă majorări de întârziere.
Ce spun primarii
Am contactat, ieri, trei dintre primarii localităţilor între care există diferenţe între numărul de camioane din cele două baze de date comparate - Siret, Frasin şi Pojorâta, care ne-au furnizat şi explicaţii în privinţa diferenţelor.
Primarul de Siret, Adrian Popoiu, şi primarul de Frasin, Marinel Balan, ne-au declarat că diferenţa provine majoritar din camioanele care au fost vândute între societăţi comerciale sau/şi persoane fizice. Acestea sunt radiate din baza de date a primăriilor din localitatea de domiciliu a vânzătorului, dar nu şi de la Înmatriculări. La fel, în cazul firmelor în insolvenţă, care au camioane, dar nu le pot vinde, nu le pot radia şi figurează în continuare cu vehicule înmatriculate, precum şi al celor care au camioane mutate în diverse şantiere din ţară, dar figurează înmatriculate în localităţi din Suceava. În plus, la Frasin primarul Balan afirmă că, de când localitatea a fost declarată oraş, nu mai are nici un drum judeţean pe teritoriul său, cel de la Frasin spre Stulpicani trecând în proprietatea oraşului Frasin. ”Cota ar trebui să o plătim pentru utilizarea drumurilor judeţene, or noi nu mai avem nici un drum judeţean pe raza oraşului”, spune primarul.
La Pojorâta, primarul Bogdan Codreanu afirmă că la el situaţia este şi mai simplă şi a clarificat-o încă din luna aprilie a acestui an, inclusiv cu auditorii de la Curtea de Conturi, în timpul controlului la primăria pe care o conduce. La Pojorâta este vorba despre o firmă din Câmpulung Moldovenesc, deţinătoare de camioane, mutată pentru o scurtă perioadă la Pojorâta şi revenită ulterior la Câmpulung Moldovenesc.
Care este dimensiunea reală a ”abaterilor financiare” în gestiunea instituţiilor publice este greu de estimat, de vreme ce se pare că fiecare organism de control se raportează la o altă bază legislativă şi reperele după care fac estimările sunt pentru fiecare altele.
