Dialogul surzilor între localnicii din Valea Putnei şi autorităţi, pe tema depozitului de deşeuri de pe Mestecăniş

Dezbaterea publică organizată, ieri, de Primăria Pojorâta pentru transferul terenului aferent depozitului de deşeuri menajere de pe Mestecăniş, din proprietatea publică a comunei în proprietatea publică a Consiliului Judeţean Suceava, a fost una extrem de tensionată, cu multe acuze şi voci ridicate din partea localnicilor la adresa autorităţilor locale şi judeţene. Chiar dacă iniţiatorii acţiunii au anunţat de la început că, pentru buna desfăşurare, fiecare vorbitor trebuie să se prezinte, să-şi limiteze intervenţia la 3 minute şi să se rezume la o singură luare de cuvânt, pe parcursul celor trei ore de discuţii spiritele s-au aprins de multe ori.

În faza în care construcţia depozitului de pe Mestecăniş este finalizată în proporţie de 99,7%, cei aproape 100 de localnici şi activişti de mediu prezenţi s-au declarat vehement împotriva dării în folosinţă a investiţiei. Ei au refuzat să asculte orice argument referitor la alegerea locaţiei, cu atât mai puţin explicaţiile proiectantului şi ale autorităţilor de mediu şi locale în legătură cu funcţionarea depozitului în deplină siguranţă şi cu respectarea legislaţiei de mediu. ”Locuitorii din Valea Putnei nu sunt de acord să dea Consiliului Judeţean 9 ha de teren ca să primească o groapă de gunoi”, a spus Marcel Sasu, unul dintre cei care împreună cu Aristide Maxim i-au reprezentat în instanţă pe contestatarii depozitului de pe Mestecăniş. La încercarea proiectantului de a prezenta în imagini construcţia depozitului, elementele de siguranţă, modul de exploatare şi depozite similare din zone montane din alte ţări UE, cei din sală s-au manifestat vehement împotrivă: ”Nu ne interesează! Stingeţi aparatul!” Terminologia tehnică şi legislativă încercată de unii dintre cei din prezidiu a avut darul de a irita şi mai mult sala. ”Nu ne interesează!”, ”Nu vrem să vă mai ascultăm!”, ”Nu faceţi nici o groapă de gunoi peste sat”, ”Vreţi să ne otrăviţi” s-a strigat din sală.

Unul dintre activiştii de mediu, Florin Grădinaru, a adoptat o poziţie mai nuanţată afirmând că nu contestă proiectul depozitului ecologic de deşeuri, deoarece acesta este bun şi util, ci locaţia ”foarte prost aleasă”. ”Nu suntem împotriva proiectului în sine, ci a amplasării”, a punctat şi Aristide Maxim. ”Lăsaţi orgoliile şi hârtiile cu care vă acoperiţi şi judecaţi omeneşte. Nu vrem groapă de gunoi aici”, a spus el.

Localnicii din Valea Putnei se opun transferului de teren aferent depozitului şi dării în exploatare

Opoziţia localnicilor a fost exprimată în cuvinte grele şi de profesoara Sofica Chiriţă, care a calificat demersurile autorităţilor de a pune în funcţiune această investiţie finanţată cu bani europeni drept ”penibile”, ”îngrijorătoare”, ”intimidante”, acuzând de lipsă de sensibilitate faţă de istoria locurilor, de dezinteres faţă de dorinţa cetăţenilor şi de incompetenţă. În aplauzele localnicilor, profesoara şi-a arătat neîncrederea totală în buna-credinţă a inspectorilor de mediu, a celor de la DSP, a preşedinţilor Consiliului Judeţean Suceava, de la Gavril Mîrza încoace, a viitorului operator şi a administraţiei locale. Din sală o femeie a spus ”aţi luat bani ca să ne aduceţi aici groapa de gunoi”, ceea ce a provocat reacţia rapidă a primarului de Pojorâta, Bogdan Codreanu, care a solicitat imediat probe pentru astfel de acuzaţii, pe loc sau ulterior în instanţă. Femeia a retractat precizând că nu s-a referit la mită, ci la faptul că, atunci când au fost accesate fondurile, oamenii nu au fost consultaţi. ”Atâta timp cât instituţiile statului spun că totul este legal, proiectul va fi finalizat”, a declarat ferm primarul Bogdan Codreanu.

Preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur, care pe durata dezbaterii a rămas în sală, aşezat printre contestatari, a avut o singură intervenţie, după ce un localnic i-a cerut direct să explice de ce a fost ales acest loc, acuzându-l că el şi fostul primar Ioan Raia au pus bazele ”gropii de gunoi”. Flutur a făcut un scurt istoric al etapelor proiectului de management integrat al deşeurilor din judeţ, a arătat că în 2007, în timpul mandatului lui Gavril Mîrza, a fost efectuat un studiu referitor la amplasamente, iar el şi fostul preşedinte Cătălin Nechifor au continuat proiectul început. ”Dacă vrem să fim judeţ turistic trebuie să strângem gunoiul. Proiectul este gata, eu am venit la această întâlnire ca invitat şi vreau să pornim cu adevărul în faţă. Avem aici garanţia instituţiilor statului că legislaţia a fost respectată şi că acest depozit va funcţiona fără pericol pentru locuitori şi mediul înconjurător”, a declarat Flutur.

Flutur şi-a exersat diplomaţia

Preşedintele CJ a afirmat că va veni să dea oamenilor explicaţii ori de câte ori va fi nevoie, dar a dat de înţeles foarte clar că intrarea în exploatare a depozitului nu este negociabilă. Flutur a fost de acord că locaţia aleasă în 2007 nu a fost cea mai fericită, din punct de vedere al impactului vizual în etapa de construcţie, dar consideră că acest aspect poate fi corectat prin perdele de arbori. Atât el, cât şi inspectorul de mediu Iluţă Cocriş şi şefa Gărzii de Mediu, Adriana Iordache, i-au invitat pe toţi cei interesaţi să consulte studiul de impact aflat la APM, pentru a se documenta în privinţa siguranţei exploatării.

Discursul lui Gheorghe Flutur, fără numere şi nume de legi, ordonanţe şi directive europene şi lipsit de termeni tehnici şi denumiri de neînţeles pentru cei care nu sunt de specialitate, a ajuns mai repede la contestatari. După trei ore, oamenii au înţeles că dezbaterea de ieri nu a reprezentat un referendum şi că propuneri de genul vânzării terenului pe care e construit depozitul şi înlocuirea acestuia cu un hotel sau o pistă de elicoptere, ori ”să punem mână de la mână şi să dăm banii europeni înapoi”, cum a spus unul dintre localnicii din sală, nu sunt soluţii viabile.

Mulţi dintre ei au mai rămas în curte după încheierea oficială a acţiunii şi i-au cerut lui Flutur lămuriri suplimentare. Diplomat, dar fără a lăsa loc la interpretări, preşedintele CJ Suceava a spus că depozitul de pe Mestecăniş va fi funcţional.

Minuta întâlnirii de ieri va fi făcută publică la Primăria Pojorâta şi pe site-ul instituţiei şi în termen de 10 zile, iar persoanele interesate pot face obiecţiuni şi pot depune memorii/documente de completare.

După această etapă, proiectul de hotărâre de consiliu local referitoare la transferul celor 9 hectare de teren, iniţiat de 12 consilieri locali, va fi supus aprobării în şedinţa CL.

La dezbaterea publică organizată ieri la Căminul Cultural din Valea Putnei au fost prezenţi pentru a răspunde la întrebări reprezentanţi ai Agenţiei de Protecţie a Mediului, ai Gărzii de Mediu, ai Direcţiei de Sănătate Publică, ai Apelor Române, reprezentanţii proiectantului şi ai celor două firme de consultanţă, ai Primăriei Pojorâta, ai Consiliului Judeţean şi ai Prefecturii Suceava.

Singura întrebare a localnicilor a fost însă de ce locaţia aleasă este un platou montan de lângă satul lor, iar răspunsurile primite, oricât de pertinente, nu i-au satisfăcut. Au plecat acasă dezamăgiţi, chiar dacă cei mai mulţi dintre ei sunt conştienţi că un proiect de management integrat al deşeurilor, în valoare totală de 51,761 de milioane de euro fără TVA, finanţat din fonduri UE, implementat cu respectarea legislaţiei româneşti şi europene, nu poate fi oprit cu argumente emoţionale, oricât de impresionante ar fi.