Ministerul Educației renunță la pragul de 0,5 puncte pentru modificarea notei de la examene, după contestații

Ministrul Educației, universitarul Mircea Dumitru, a anunțat că la examenele naționale de anul viitor se va renunța la prevederea care stipulează că nota unei probe nu poate fi modificată în urma contestației decât dacă între prima notă și a doua există o diferență de cel puțin 0,5 puncte.
„Am luat decizia ca, pentru examenele viitoare, să renunțăm la reglementarea de a limita șansele elevilor, prin neacordarea punctajului meritat, dacă nu este egal sau nu depășește 0,5 puncte”, a anunțat Mircea Dumitru.
Acesta menționează că „la finalul lunii august, după un dialog public pe care mi-l doresc consistent, vom emite metodologiile de examen pentru anul școlar 2016 – 2017, care să aducă o abordare sistemică pentru toate concursurile și examenele naționale, nu doar pentru cel de bacalaureat. Îmi doresc ca efortul să fie recunoscut și orice punctaj să poată fi îmbunătățit, dacă e cazul, în favoarea elevului”.
Anunțul ministrului apare în contextul în care elevi și părinți au atras atenția că prevederea potrivit căreia notele la examene după contestații nu se modifică dacă diferența nu este mai mare de 0,5 puncte față de nota inițială au dus la situații paradoxale și discriminatorii.
Sutimi decisive
Monitorul de Suceava a atras atenția, săptămâna trecută, asupra faptului că la examenele naționale, bacalaureat sau evaluare națională de la clasa a VIII-a, un elev cu o lucrare mai bună poate primi o notă mai mică decât un elev cu o teză mai slabă.
Reamintim că regula pragului de 0,5 puncte nu este valabilă pentru lucrările care au note peste 9,50. Notele de peste 9,50 sunt modificate indiferent cât de mică este diferența dintre rezultatul inițial și cel obținut în urma contestației.
Președintele Consiliului Național al Elevilor (CNE) din România, Horia Onița, a cerut săptămâna trecută anularea articolului referitor la rezultatul contestației din metodologia de examen.
Acesta a arătat pe contul său de Facebook că „se creează o discriminare evidentă între cei peste 9,50 și ceilalți. Dacă eu am 9,25 și contestația îmi dă 9,6, rămân cu 9,25. Dacă am 9,5 și contestația îmi dă 9,6, rămân cu 9,6. Total inoportun și precum am spus mai sus, mă simt vătămat în drepturi. La același raționament trebuie să se aplice aceeași soluție. De ce eu pot avea doar peste +0,5 și alții și +0,05”. Horia Oniță consideră că pragul de 0,5 puncte e arbitrar stabilit. „De ce 0,5 și nu 0,1? Sau 0,2? Oare nu contează fiecare sutime? Eu nu am nevoie de media de bacalaureat la admiterea la facultate, dar poate alții au nevoie. Și nu intră unde vor pentru că primii corectori au fost neatenți și comisia de contestații le dă doar +0,4. De ce să nu le fie acceptată fiecare sutime, când este munca lor și poate conta?”, arată președintele Consiliului Național al Elevilor.
Fie că vorbim despre 10, 20 sau 50 de sutimi, acestea pot fi decisive pentru un absolvent de clasa a VIII-a care vrea să fie admis la un liceu sau un proaspăt bacalaureat care vrea să intre la o facultate din primul eșalon al instituțiilor de învățământ din România.