Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Ministrul Educaţiei, universitarul Mircea Dumitru, a anunţat că la examenele naţionale de anul viitor se va renunţa la prevederea care stipulează că nota unei probe nu poate fi modificată în urma contestaţiei decât dacă între prima notă şi a doua există o diferenţă de cel puţin 0,5 puncte.
„Am luat decizia ca, pentru examenele viitoare, să renunţăm la reglementarea de a limita şansele elevilor, prin neacordarea punctajului meritat, dacă nu este egal sau nu depăşeşte 0,5 puncte”, a anunţat Mircea Dumitru.
Acesta menţionează că „la finalul lunii august, după un dialog public pe care mi-l doresc consistent, vom emite metodologiile de examen pentru anul şcolar 2016 - 2017, care să aducă o abordare sistemică pentru toate concursurile şi examenele naţionale, nu doar pentru cel de bacalaureat. Îmi doresc ca efortul să fie recunoscut şi orice punctaj să poată fi îmbunătăţit, dacă e cazul, în favoarea elevului”.
Anunţul ministrului apare în contextul în care elevi şi părinţi au atras atenţia că prevederea potrivit căreia notele la examene după contestaţii nu se modifică dacă diferenţa nu este mai mare de 0,5 puncte faţă de nota iniţială au dus la situaţii paradoxale şi discriminatorii.
Sutimi decisive
Monitorul de Suceava a atras atenţia, săptămâna trecută, asupra faptului că la examenele naţionale, bacalaureat sau evaluare naţională de la clasa a VIII-a, un elev cu o lucrare mai bună poate primi o notă mai mică decât un elev cu o teză mai slabă.
Reamintim că regula pragului de 0,5 puncte nu este valabilă pentru lucrările care au note peste 9,50. Notele de peste 9,50 sunt modificate indiferent cât de mică este diferenţa dintre rezultatul iniţial şi cel obţinut în urma contestaţiei.
Preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor (CNE) din România, Horia Oniţa, a cerut săptămâna trecută anularea articolului referitor la rezultatul contestaţiei din metodologia de examen.
Acesta a arătat pe contul său de Facebook că „se creează o discriminare evidentă între cei peste 9,50 şi ceilalţi. Dacă eu am 9,25 şi contestaţia îmi dă 9,6, rămân cu 9,25. Dacă am 9,5 şi contestaţia îmi dă 9,6, rămân cu 9,6. Total inoportun şi precum am spus mai sus, mă simt vătămat în drepturi. La acelaşi raţionament trebuie să se aplice aceeaşi soluţie. De ce eu pot avea doar peste +0,5 şi alţii şi +0,05”. Horia Oniţă consideră că pragul de 0,5 puncte e arbitrar stabilit. „De ce 0,5 şi nu 0,1? Sau 0,2? Oare nu contează fiecare sutime? Eu nu am nevoie de media de bacalaureat la admiterea la facultate, dar poate alţii au nevoie. Şi nu intră unde vor pentru că primii corectori au fost neatenţi şi comisia de contestaţii le dă doar +0,4. De ce să nu le fie acceptată fiecare sutime, când este munca lor şi poate conta?”, arată preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor.
Fie că vorbim despre 10, 20 sau 50 de sutimi, acestea pot fi decisive pentru un absolvent de clasa a VIII-a care vrea să fie admis la un liceu sau un proaspăt bacalaureat care vrea să intre la o facultate din primul eşalon al instituţiilor de învăţământ din România.
