La finele săptămânii trecute, Muzeul „Arta lemnului” din Câmpulung Moldovenesc a sărbătorit 80 de ani de la înființare printr-o suită de evenimente aparte.
Oaspeți din țară, muzeografi, etnografi, oameni de cultură de seamă, vechi prieteni ai instituției câmpungene, dar și autorități locale au răspuns invitației de a fi prezenți la aniversare, ca gest de gratitudine pentru devotamentul și însuflețirea de care au dat dovadă cei implicați în dezvoltarea muzeului.
La ceas aniversar, invitați și gazde au vorbit despre tradiții, despre misiunea păstrării și cultivării lor, despre importanța recunoașterii acestor valori perene, despre trecut și viitor.
„Pentru vizitatorul care intră într-un muzeu, indiferent de natura, categoria sau tipul muzeului, etalarea exponatelor vine în întâmpinarea dorinței sale de a cunoaște, de învățare sau pur și simplu de a-și delecta privirile. În spatele exponatelor stă însă un drum lung, adeseori anevoios, pentru că obiectul prezentat a trecut prin mâinile multor oameni, de la făuritor la proprietar, apoi la descoperirea sa de către un specialist, apoi conservarea, restaurarea, insuflarea dragostei specialistului din muzeu și abia la urmă prezentarea sa, într-o stare impecabilă, vizitatorului”, a mărturisit Marcel Zahaniciuc, directorul muzeului „Arta lemnului”, care ține frâiele instituției de 49 de ani.
Acesta a vorbit despre rolul muzeografului, conservatorului, restauratorului sau al simplului mânuitor al obiectelor muzeistice, „ca fiind acela al unui părinte care își iubește copilul și are grijă de soarta lui, până îl vede realizat. Dacă un lucrător de muzeu nu este pasionat, nu se poate realiza ca un bun specialist în muzeografie. Un muzeu nu este un loc de muncă, este un șantier zbuciumat în care, așa cum scrie și în cartea de aur a muzeului, se strâng dovezile trecutului pentru a da exemplu viitorului și totodată a te înscrie în conștiința neamului nostru românesc”.
Zahaniciuc a conchis mulțumind primarului Mihăiță Negură, secretarului Toader Mândrilă, consilierilor, pentru sprijinul necesar pentru ca muzeul câmpulungean să se afirme ca fiind unicul muzeu specializat din România ca muzeu al civilizației lemnului.
Comunicări științifice, lansări de carte, evocări
Manifestările dedicate aniversării celor opt decenii de la înființarea muzeului au debutat sâmbătă cu o serie de comunicări științifice, urmate de vernisajul expoziției de tapiserie „Timpul…….”, semnată de prof. Maria Cojocari, și de lansarea cărților „Dicționar etnologic bucovinean”, de Mihai Camilar, prezentat de muzeograful Costel Pătrașcu, și „Păstoritul și folclorul păstoresc în Obcinile Bucovinei”, de Filon Lucău, volum prezentat de prof. Alina Andruhovici. Duminică, reprezentanții muzeului au organizat o documentare pe teren pentru observarea arhitecturii tradiționale în Munții Rarăului, aceasta fiind urmată de Te Deum și „Destine muzeistice: Fragmente, Evocări, Amintiri despre Muzeul «Arta Lemnului»”.
Au conferențiat dr. Mihai și Ioana Dăncuș – „Muzee și destine”, preot Dr. Nicolae Cojocaru – „Arta lui Brâncuși între național și universal”, prof. dr. Ion Filipciuc – „Câmpulungenii la Marea Unire de la 1918”, dr. ing. Ion Barbu – „235 de ani de schimbări în pădurile Bucovinei”, dr. Angela Paveliuc-Olariu – „Civilizația tradițională a lemnului în Bucovina”, muzeograf Costel Pătrașcu și Ala Movileanu – „O nouă etapă în dezvoltarea Muzeului Satului – Zona Sud”, precum și muzeograf Maria Laura Tocariu, muzeograf Ana Elisabeta Florescu, muzeograf Mihai Camilar, prof. Filon Lucău, muzeograf Greta Șuteu, muzeograf Violeta Enea, muzeograf Ilie Vârnav, conservator Anca Zahaniciuc, prof. Dr. George Istrate, prof. George Bodea.
Scurt istoric
Prin expozițiile temporare, prin colecțiile sale vechi, dar și mai recente, prin activitățile sale cu copiii, muzeul din Câmpulung încearcă să se păstreze permanent în actualitate și să devină mai frumos, mai atractiv și mai plăcut cunoașterii.
Înființat în 1936 ca Muzeu de Etnografie și Științele Naturii și reprofilat în 1970 drept Muzeul „Artei Lemnului”, instituția are la bază colecțiile etnografice alcătuite de Ion Ștefureac și C. Brăescu.
Muzeul este adăpostit într-o clădire monument de arhitectură (construită în 1900), situată în zona centrală a municipiului, care a folosită ca sediu pentru prefectura județului.
Muzeul deține peste 15.000 de obiecte dispuse în 102 colecții, predominante fiind cele referitoare la civilizația lemnului și portul popular, reprezentând cultura tradițională a lemnului din zona Câmpulungului. Cuprinde piese de interior din lemn (mobilier, unelte și ustensile pentru ocupații și meșteșuguri), instalații tehnice (manuale și mecanice): prese de ulei, teasc pentru stors struguri și alte fructe, mori manuale și de apă, instalații complexe etc. Colecțiile muzeului sunt dispuse pe ocupații și meșteșuguri în peste 20 de săli de expoziție.
„Nicăieri pe teritoriul nostru național nu s-a dezvoltat așa o cultură și civilizație a lemnului ca în aceste zone”, a arătat muzeograful dr. Mihai Dăncuș, de la muzeul etnografic din Sighet.
Prin tot ce adăpostește și valorifică, Muzeul „Arta Lemnului” Câmpulung Moldovenesc este o colecție etnografică de valoare excepțională, un univers al lemnului lucrat cu migală și pricepere, cele mai multe dintre exponate fiind realizate din lemn de molid, brad sau foioase.
Muzeul și-a păstrat misiunea cultivării și transmiterii identității locale, având un rol fundamental în viața culturală a municipiului.
