Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Mai mulţi locuitori din comunele Udeşti şi Bosanci au tras un semnal de alarmă extrem de serios vizavi de stadiul în care se află biserica de la Mănăstioara, ridicată de domnitorul Ştefan cel Mare pe locul unde s-a aflat stejarul în scorbura căruia s-a ascuns în momentul în care unchiul său, Petru Aron, îi omora tatăl, pe Bogdan al II-lea.
Apelul intitulat „Salvaţi trecutul istoric” a fost adresat Direcţiei Judeţene pentru Cultură, dar şi conducerii Consiliului Judeţean Suceava, în special preşedintelui Gheorghe Flutur, în care semnatarii scrisorii îşi pun mari speranţe că va reuşi să salveze biserica, despre care spun că are toate şansele să se prăbuşească dacă nu se va interveni urgent.
„Legenda spune că din acel stejar ce i-a fost păvază lui Ştefan cel Mare şi Sfânt, drept mulţumire lui Dumnezeu pentru că i-a fost salvată viaţa, domnitorul a decis să fie construită o biserică, lucru ce s-a şi întâmplat. În susţinerea celor de mai sus stau mărturie scheletul bisericii care este din acel stejar consolidat cu cuie de lemn. Despărţirea dintre pronaos şi naos este destul de vizibilă, lucrarea fiind consolidată cu stâlpi de stejar crestaţi, iar biserica este împrejmuită de un brâu din acelaşi lemn de stejar. Pentru a nu se degrada scheletul bisericii, aceasta este placată cu scânduri vopsite. Biserica este unicat, este atestată ca monument istoric, dar se află într-o stare avansată de degradare, chiar în pericol de prăbuşire”, este semnalul de alarmă tras de zeci de oameni din comunele Udeşti şi Bosanci.
2017, Anul Marelui Voievod Ştefan cel Mare
Oamenii consideră că lucrările de reparaţii la acest obiectiv nu trebuie să întârzie deloc, şi asta pentru că orice minut ar putea fi fatal. Pe de altă parte, semnatarii scrisorii au ţinut să-şi exprime aprecierea pentru că Gheorghe Flutur a declarat 2017 drept Anul Marelui Voievod cu ocazia împlinirii a 560 de ani de la urcarea pe tronul Moldovei a lui Ştefan cel Mare.
Ca atare, oamenii consideră că şi biserica de la Mănăstioara poate constitui un reper al anului 2017, un loc de pornire pentru domnia glorioasă a lui Ştefan cel Mare.
„Facem un apel de conştiinţă civică către toate organele care se ocupă de monumentele istorice, la oamenii de bună-credinţă, să ni se alăture acestui demers”, au arătat locuitorii din Udeşti şi Bosanci.
Aceştia au ţinut să amintească şi despre o altă biserică încărcată de istorie la care lucrările de renovare au stagnat de o bună perioadă de timp. Este vorba de biserica de la Reuseni, ultima ctitorie a lui Ştefan cel Mare, construită pe locul unde a fost ucis tatăl său, Bogdan al II-lea.
Slujbe oficiate doar de câteva ori pe an
Biserica de la Mănăstioara este unul dintre cele mai vechi lăcaşuri de închinăciune din judeţ. La începutul anilor 1900, a fost restaurată şi acoperită cu scânduri pentru a fi protejată. Cu toate acestea, nimeni nu a putut preciza exact vechimea bisericii.
Fiind izolată şi foarte veche, biserica Mănăstioara are uşile închise pentru enoriaşi aproape pe tot parcursul anului.
„La început slujbele se ţineau doar de sărbătoarea Schimbarea la Faţă. Acum se ţin cam patru slujbe pe an. Având în vedere că sunt câteva case în apropierea bisericii, dar şi mulţi alţi credincioşi din satele apropiate care vin aici, facem şi în sâmbăta a patra din Postul Mare, pentru pomenirea morţilor, de Sânziene, şi când este hramul bisericii, de Întâmpinarea Domnului”, a detaliat preotul paroh al bisericii de la Mănăstioara.
