TOYOTA - Noul Yaris electric hybrid
TOYOTA - Noul Yaris electric hybrid
TOYOTA - Noul Yaris electric hybrid
 
marţi, 19 iul 2016 - Anul XXI, nr. 167 (6280)
ANUNŢURI ONLINE:
Acum: 0°C.
La noapte: °C. Meteo
Anunţuri OnlineMonitorulTVAlbum Foto
HoroscopRedacţiaPublicitate
Curs valutar euroEUR:Tendinta4,8744 lei
Curs valutar dolar americanUSD:Tendinta4,0105 lei
Newsletter Monitorul de Suceava RSS Monitorul de Suceava Monitorul de Suceava pe YouTube Monitorul de Suceava pe Twitter Monitorul de Suceava pe Facebook
Shopping City Suceava
Printeaza articolulPrintează articolul |  Trimite prin e-mailTrimite e-mail |   1 imagine |   ø fişiere video

Examene naţionale

Coşmarul sutimilor la contestaţii. Cum un elev cu o lucrare mai bună poate primi o notă mai mică decât un elev cu o teză mai slabă

de
(citeşte alte articole de la acelaşi autor)

Fie că vorbim despre 10, 20 sau 50 de sutimi, acestea pot fi decisive pentru un absolvent de clasa a VIII-a sau un proaspăt bacalaureat care vrea să fie admis la un liceu, respectiv la o facultate din primul eşalon al instituţiilor de învăţământ din România.

Fiecare sutime are o importanţă majoră când vine vorba de mediile de admitere la liceele sau la facultăţile unde sunt şi câte cinci, şase candidaţi pe loc, iar diferenţa dintre „Admis” şi „Respins” este foarte mică.

Astfel că, după examenele naţionale din acest an, prevederea potrivit căreia o notă nu poate fi modificată în urma contestaţiei decât dacă între prima notă şi a doua există o diferenţă de cel puţin 0,5 puncte a stârnit nemulţumiri mai înverşunate ca oricând.

 

Cum un elev cu o lucrare mai bună poate primi o notă mai mică decât un elev cu o teză mai slabă

De menţionat că regula pragului de 0,5 puncte nu este valabilă pentru lucrările care au note peste 9,50. Notele de peste 9,50 sunt modificate indiferent cât de mică este diferenţa dintre rezultatul iniţial şi cel obţinut în urma contestaţiei. Această prevedere, coroborată cu regula pragului de 0,5 puncte, duce la situaţii paradoxale în care un elev cu o lucrare mai bună poate primi o notă mai mică decât un elev cu o teză mai slabă.

Să luăm exemplul a doi elevi care în cadrul unei probe de examen (evaluare naţională sau bacalaureat) obţin notele 9,50, respectiv 9,40.

Elevul de 9,50 depune o contestaţie, iar după reevaluare primeşte încă 10 sutimi. Având în vedere că notele de peste 9,50 se modifică la sutime, acesta va figura cu o notă finală de 9,60.

Cel de-al doilea elev, cu o notă iniţială de 9,40, este punctat la recorectare cu 9,85, însă nota sa finală rămâne tot 9,40, dat fiind faptul că diferenţa dintre prima şi a doua notă nu depăşeşte 50 de sutimi.

Situaţie absurdă şi deloc convenabilă pentru cel de-al doilea elev, a cărui lucrare (mai valoroasă dacă socotim că nota după contestaţie este mai fidelă) a primit o notă mai mică decât lucrarea mai slab cotată după soluţionarea contestaţiei.

E o situaţie în care 10 sutimi sunt luate în considerare, însă 45 de sutimi, în cazul altui elev, cu o notă foarte apropiată, nu contează la nota finală.

Sunt voci care semnalează că astfel de situaţii sunt discriminatorii şi că, dincolo de aceste două exemple, metodologia de evaluare a lucrărilor scrise nedreptăţeşte o parte dintre candidaţi.

În cazul în care o contestație este o cale de atac prin care o comisie revine asupra notei şi o analizează mai atent, fiecare sutime în plus sau în minus ar trebui aplicată la nota iniţială, consideră candidaţii.

 

„De ce 0,5 şi nu 0,1? Sau 0,2? Oare nu contează fiecare sutime?”

Metodologia examenelor naţionale reglementează strict condiţiile în care o notă se poate modifica după recorectare. În condiţiile în care regulamentul creează nedreptăţi pentru o parte dintre elevi, mulţi văd în modificarea metodologiei o necesitate.

La finele săptămânii trecute, preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor (CNE) din România, Horia Oniţa, a cerut anularea articolului din metodologia de la bac potrivit căruia o notă nu poate fi modificată în urma contestaţiei decât dacă între prima notă şi a doua există o diferenţă de cel puţin 0,5 puncte.

Reprezentantul elevilor este hotărât să dea Ministerul Educaţiei în judecată în cazul în care articolul nu va fi anulat.

Acesta a arătat pe contul său de Facebook că „se creează o discriminare evidentă între cei peste 9,50 şi ceilalți. Dacă eu am 9,25 şi contestația îmi dă 9,6, rămân cu 9,25. Dacă am 9,5 şi constestația îmi dă 9,6, rămân cu 9,6. Total inoportun şi, precum am spus mai sus, mă simt vătămat în drepturi. La acelaşi raționament trebuie să se aplice aceeaşi soluție. De ce eu pot avea doar peste +0,5 şi alții şi +0,05?” Horia Oniţă consideră că pragul de 0,5 puncte e arbitrar stabilit. „De ce 0,5 şi nu 0,1? Sau 0,2? Oare nu contează fiecare sutime? Eu nu am nevoie de media de bacalaureat la admiterea la facultate, dar poate alții au nevoie. Şi nu intră unde vor pentru că primii corectori au fost neatenți şi comisia de contestații le dă doar +0,4. De ce să nu le fie acceptată fiecare sutime, când este munca lor şi poate conta?”, spune preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor.
Acesta arată că în marea majoritate a cazurilor, nota nu se modifică deoarece cea de la contestații se află în zona de 0,5 puncte peste/sub nota inițială.

”De ce să nu îi dai candidatului fiecare sutime în plus dacă comisia a stabilit că merită mai mult?”, conchide elevul.

La rândul său, ministrul Educaţiei, Mircea Dumitru, a menţionat că va lua în calcul eliminarea acestei prevederi

 

Diferenţe de 1, chiar 2 puncte, după soluţionarea contestaţiilor de la bacalaureat

Peste 1.500 deelevi din judeţ au considerat că au fost neîndreptăţiţi la examenul de bac şi au cerut recorectarea tezelor de la acest examen.

Această decizie le-a adus unora, şi nu puţini, câte 1 punct, chiar 2, în plus la nota contestată.

Un elevi de la Liceul Tehnologic din Dumbrăveni a obţinut la Istorie nota 6,25, însă după recorectare a primit nota 8,15.

Totodată, o elevă a Colegiului de Artă Suceava a fost notată, tot la Istorie, cu 5,5, după contestaţii figurând cu 7,2. Aceeaşi elevă a primit după contestaţii peste 1 punct în plus la Limba română (de la 6,2 la 7,25).

Notele obţinute în urma contestaţiilor pot face diferenţa dintre admiterea la o facultate de top sau la o facultate de nivel mediu şi pot ridica mari semne de întrebare asupra profesionalismului de care dau dovadă o parte dintre cei care corectează lucrările.

Un exemplu la fel de elocvent este şi cel al elevei Maria Iuliana Levinschi, de la Colegiul de Artă Suceava, elevă care a obţinut 10 pe linie la examenul de bacalaureat. Însă, iniţial, eleva a fost notată cu 8,4 pentru lucrarea de la Istorie, abia după recorectare primind calificativul maxim. O diferenţă de 1,6 puncte aşadar, în acest caz.

Iar lista diferenţelor mari între nota iniţială şi nota după recorectare continuă cu alte zeci de exemple. 

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Coşmarul sutimilor la contestaţii. Cum un elev cu o lucrare mai bună poate primi o notă mai mică decât un elev cu o teză mai slabă.
 Vizualizări articol: 4356 | 
Notează articolul: 
  • Nota curentă 4.80/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
 | Nota curentă: 4.8 din 10 voturi
Coşmarul sutimilor la contestaţii. Cum un elev cu o lucrare mai bună poate primi o notă mai mică decât un elev cu o teză mai slabă4.8510

Facos Suceava
Iulius Mall Suceava
LaStrada - Incaltaminte - Piele - Blanuri - Accesorii
Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.


Timpul de 60 zile în care puteaţi posta comentarii pe marginea acestui articol a expirat.



Toyota - Noul Yaris Hybrid
Meniul ZILEI în restaurante sucevene

HaiHui prin Bucovina

Ultima oră: local

Alte articole

Alte titluri din Local

Ştiri video

Ultima oră: naţional - internaţional

Alte articole

Gala Top 10 Suceveni

Top Articole

Elia Studio - Salon de infrumusetare
Mersul trenurilor de călători

SONDAJE

Consideraţi Legea antifumat în spaţiile publice o măsură bună?

Da
Nu
Nu mă interesează

Fotografia zilei - fotografie@monitorulsv.ro

Fotografia zilei