Coșmarul sutimilor la contestații. Cum un elev cu o lucrare mai bună poate primi o notă mai mică decât un elev cu o teză mai slabă

Fie că vorbim despre 10, 20 sau 50 de sutimi, acestea pot fi decisive pentru un absolvent de clasa a VIII-a sau un proaspăt bacalaureat care vrea să fie admis la un liceu, respectiv la o facultate din primul eșalon al instituțiilor de învățământ din România.
Fiecare sutime are o importanță majoră când vine vorba de mediile de admitere la liceele sau la facultățile unde sunt și câte cinci, șase candidați pe loc, iar diferența dintre „Admis” și „Respins” este foarte mică.
Astfel că, după examenele naționale din acest an, prevederea potrivit căreia o notă nu poate fi modificată în urma contestației decât dacă între prima notă și a doua există o diferență de cel puțin 0,5 puncte a stârnit nemulțumiri mai înverșunate ca oricând.
Cum un elev cu o lucrare mai bună poate primi o notă mai mică decât un elev cu o teză mai slabă
De menționat că regula pragului de 0,5 puncte nu este valabilă pentru lucrările care au note peste 9,50. Notele de peste 9,50 sunt modificate indiferent cât de mică este diferența dintre rezultatul inițial și cel obținut în urma contestației. Această prevedere, coroborată cu regula pragului de 0,5 puncte, duce la situații paradoxale în care un elev cu o lucrare mai bună poate primi o notă mai mică decât un elev cu o teză mai slabă.
Să luăm exemplul a doi elevi care în cadrul unei probe de examen (evaluare națională sau bacalaureat) obțin notele 9,50, respectiv 9,40.
Elevul de 9,50 depune o contestație, iar după reevaluare primește încă 10 sutimi. Având în vedere că notele de peste 9,50 se modifică la sutime, acesta va figura cu o notă finală de 9,60.
Cel de-al doilea elev, cu o notă inițială de 9,40, este punctat la recorectare cu 9,85, însă nota sa finală rămâne tot 9,40, dat fiind faptul că diferența dintre prima și a doua notă nu depășește 50 de sutimi.
Situație absurdă și deloc convenabilă pentru cel de-al doilea elev, a cărui lucrare (mai valoroasă dacă socotim că nota după contestație este mai fidelă) a primit o notă mai mică decât lucrarea mai slab cotată după soluționarea contestației.
E o situație în care 10 sutimi sunt luate în considerare, însă 45 de sutimi, în cazul altui elev, cu o notă foarte apropiată, nu contează la nota finală.
Sunt voci care semnalează că astfel de situații sunt discriminatorii și că, dincolo de aceste două exemple, metodologia de evaluare a lucrărilor scrise nedreptățește o parte dintre candidați.
În cazul în care o contestație este o cale de atac prin care o comisie revine asupra notei și o analizează mai atent, fiecare sutime în plus sau în minus ar trebui aplicată la nota inițială, consideră candidații.
„De ce 0,5 și nu 0,1? Sau 0,2? Oare nu contează fiecare sutime?”
Metodologia examenelor naționale reglementează strict condițiile în care o notă se poate modifica după recorectare. În condițiile în care regulamentul creează nedreptăți pentru o parte dintre elevi, mulți văd în modificarea metodologiei o necesitate.
La finele săptămânii trecute, președintele Consiliului Național al Elevilor (CNE) din România, Horia Onița, a cerut anularea articolului din metodologia de la bac potrivit căruia o notă nu poate fi modificată în urma contestației decât dacă între prima notă și a doua există o diferență de cel puțin 0,5 puncte.
Reprezentantul elevilor este hotărât să dea Ministerul Educației în judecată în cazul în care articolul nu va fi anulat.
Acesta a arătat pe contul său de Facebook că „se creează o discriminare evidentă între cei peste 9,50 și ceilalți. Dacă eu am 9,25 și contestația îmi dă 9,6, rămân cu 9,25. Dacă am 9,5 și constestația îmi dă 9,6, rămân cu 9,6. Total inoportun și, precum am spus mai sus, mă simt vătămat în drepturi. La același raționament trebuie să se aplice aceeași soluție. De ce eu pot avea doar peste +0,5 și alții și +0,05?” Horia Oniță consideră că pragul de 0,5 puncte e arbitrar stabilit. „De ce 0,5 și nu 0,1? Sau 0,2? Oare nu contează fiecare sutime? Eu nu am nevoie de media de bacalaureat la admiterea la facultate, dar poate alții au nevoie. Și nu intră unde vor pentru că primii corectori au fost neatenți și comisia de contestații le dă doar +0,4. De ce să nu le fie acceptată fiecare sutime, când este munca lor și poate conta?”, spune președintele Consiliului Național al Elevilor.
Acesta arată că în marea majoritate a cazurilor, nota nu se modifică deoarece cea de la contestații se află în zona de 0,5 puncte peste/sub nota inițială.
”De ce să nu îi dai candidatului fiecare sutime în plus dacă comisia a stabilit că merită mai mult?”, conchide elevul.
La rândul său, ministrul Educației, Mircea Dumitru, a menționat că va lua în calcul eliminarea acestei prevederi
Diferențe de 1, chiar 2 puncte, după soluționarea contestațiilor de la bacalaureat
Peste 1.500 deelevi din județ au considerat că au fost neîndreptățiți la examenul de bac și au cerut recorectarea tezelor de la acest examen.
Această decizie le-a adus unora, și nu puțini, câte 1 punct, chiar 2, în plus la nota contestată.
Un elevi de la Liceul Tehnologic din Dumbrăveni a obținut la Istorie nota 6,25, însă după recorectare a primit nota 8,15.
Totodată, o elevă a Colegiului de Artă Suceava a fost notată, tot la Istorie, cu 5,5, după contestații figurând cu 7,2. Aceeași elevă a primit după contestații peste 1 punct în plus la Limba română (de la 6,2 la 7,25).
Notele obținute în urma contestațiilor pot face diferența dintre admiterea la o facultate de top sau la o facultate de nivel mediu și pot ridica mari semne de întrebare asupra profesionalismului de care dau dovadă o parte dintre cei care corectează lucrările.
Un exemplu la fel de elocvent este și cel al elevei Maria Iuliana Levinschi, de la Colegiul de Artă Suceava, elevă care a obținut 10 pe linie la examenul de bacalaureat. Însă, inițial, eleva a fost notată cu 8,4 pentru lucrarea de la Istorie, abia după recorectare primind calificativul maxim. O diferență de 1,6 puncte așadar, în acest caz.
Iar lista diferențelor mari între nota inițială și nota după recorectare continuă cu alte zeci de exemple.