Refacerea pădurilor după dezastrele naturale este o misiune de care silvicultorii suceveni s-au achitat cu succes de fiecare dată. Chiar dacă periodic județul Suceava a fost pus la încercare de forțele naturii, cu doborâturi de vânt precum cele din 2002, când patru milioane de metri cubi de masă lemnoasă au fost puși la pământ, sau cele din 2007, când pagubele produse de vânt în bazinul Dornelor au fost de peste două milioane de metri cubi, sau când voracele gândăcel Ips Duplicatus a făcut să se usuce pe picioare sute de mii de arbori, în 2012 și 2013, de fiecare dată intervențiile rapide și măsurile luate de silvicultori au minimizat pierderile, pădurile fiind refăcute în maxim doi ani de la producerea dezastrelor.
Cel mai recent exemplu este cel al pădurilor de molid și pin din zona de șes a județului, distruse de atacurile gândacului de scoarță. În 2012 și 2013, pe fondul secetei și al căldurilor excesive, capacitatea arborilor de a se apăra de atacurile dăunătorilor a fost puternic afectată. Fenomenul s-a manifestat îndeosebi în molidișurile aflate în afara arealului lor natural, adică la pădurile de rășinoase din zona de șes, plantate în perioada comunistă pentru producerea de celuloză, acolo având o creștere mai rapidă decât în zona de munte, principala diferență fiind însă la calitatea masei lemnoase rezultate.
În doar doi ani, aproape 600.000 de arbori au căzut pradă atacurilor de Ips Duplicatus, cele mai afectate fiind ocoalele silvice din zona de deal, unde suprafața totală afectată în fondul forestier de stat a fost de 837 ha: Adâncata -283 ha, Dolhasca – 263 ha, Pătrăuți – 184 ha și Fălticeni – 107 ha.
Suprafețele goale rezultate au fost împădurite în perioada 2013-2016, conform documentațiilor tehnice întocmite de ocoalele silvice și aprobate de Direcția Silvică Suceava, soluțiile tehnice adoptate fiind de introducere în compozițiile de regenerare a speciilor corespunzătoare tipului fundamental de pădure: cvercinee (stejar, gorun) și fag în amestec cu diverse specii tari.
Practic, au fost reintroduse speciile corespunzătoare tipului fundamental de pădure de pe arealele respective, așa cum existau înaintea introducerii molidului în culturile pentru celuloză.
4,2 milioane de arbori plantați pentru refacerea pădurilor distruse de gândacul de scoarță
O deosebită atenție s-a acordat asigurării puieților necesari din speciile menționate pentru realizarea compozițiilor de regenerare. În acest scop, de cum a fost sesizată problema și până când s-a ținut fenomenul sub control, adică în perioada 2012-2015, Direcția Silvică Suceava a produs cea mai mare parte a puieților de arbori necesari, din speciile stejar, gorun, fag, paltin și frasin, în pepinierele silvice proprii, diferența fiind asigurată prin transfer conform repartițiilor primite de la Regia Națională a Pădurilor – Romsilva. Refacerea terenurilor forestiere cu rășinoase, plantate în zona de șes, pentru obținerea de celuloză, a însemnat un efort susținut, de plantare a 4,2 milioane de puieți de arbori și apoi întreținere a culturilor forestiere.
Acum, arbori tineri, dar viguroși se ridică falnici, chiar și la 4 metri înălțime, pe cele aproape 840 de hectare de foste păduri de rășinoase înființate pentru celuloză în afara arealului natural al speciilor respective.
La câțiva kilometri distanță de municipiul Suceava, la Zvoriștea, pe un deal defrișat complet în urma atacurilor gândacului de scoarță, o pădurice tânără se înalță mândră, fiind o moștenire de valoare pe care actualii silvicultori o lasă generațiilor următoare.
„Acolo, arborii se uscau de la o zi la alta. Azi număram 10 afectați, a doua zi erau deja alți 20 uscați. N-am mai văzut așa ceva”, a spus Carmen Mihețiu, șeful Ocolului Silvic Adâncata, indicând spre o suprafață de aproape 7 hectare, unde pădurea de molid a dispărut cu desăvârșire, după atacurile de Ips Duplicatus.
Acum UP 7 Zvoriștea UA 1A, cum se numește parcela respectivă în evidențele silvicultorilor suceveni, este acoperită de o pădure tânără, plantată fir cu fir, în 2013, iar în ciuda perioadei secetoase și a condițiilor meteo nefavorabile, reușita culturii a fost foarte bună.
Schema de plantare utilizată a fost de cinci stejari, doi paltini, doi tei și un cireș, astfel încât cultura predominantă să fie cea de stejar, cel mai potrivit arbore pentru zona respectivă, asigurându-se în același timp diversitatea necesară alcătuirii unei culturi forestiere sănătoase.
„Arboretele pure, adică dintr-o singură specie, sunt cele mai expuse factorilor dăunători. De exemplu, molidul este cel mai expus doborâturilor de vânt, din cauza rădăcinilor sale superficiale. De aceea compozițiile de regenerare se fac după anumite scheme, în combinații de specii, în funcție de specificul zonei, astfel încât speciile să se ajute unele pe celelalte și să asigure o stabilitate cât mai mare a culturilor forestiere”, a precizat Dorin Strugaru, responsabil cu Regenerarea Pădurilor, în cadrul Direcției Silvice Suceava.
De obicei, pentru împădurirea unui hectar de teren sunt necesari 5.000 de puieți de arbori.
Doborâturile de vânt de la Broșteni, prioritatea Direcției Silvice Suceava pentru următorii doi ani
Așa cum situații catastrofale din alți ani au fost rezolvate exemplar, în ciuda unor dezastre naturale de proporții, Suceava rămânând cel mai împădurit județ din țară, la fel se va proceda și în privința distrugerilor provocate de fenomenele meteorologice extreme din luna iunie, când ploile torențiale au venit „la pachet” cu vânt puternic, ce a culcat la pământ arborii de pe aproximativ 400 de hectare de pădure de rășinoase în zona Broșteni.
Din primele estimări ale proporțiilor dezastrului provocat de vântul puternic, care a smuls copacii din rădăcini sau i-a rupt precum bețele de chibrit, numărul arborilor afectați este de aproape 500.000.
„Știm cum să gestionăm astfel de situații, pentru a minimiza pierderile și a reface pădurea, în cel mai scurt timp posibil. Refacerea pădurilor distruse de atacurile gândacului de scoarță, Ips Duplicatus, a fost făcută în condiții dificile, în ani secetoși, dar chiar și așa, gradul de reușită a fost foarte bun.
La fel vom proceda și la Broșteni, știm ce avem de făcut și vom acționa corespunzător, încât pădurile să fie refăcute în maxim doi ani de zile.
O situație similară a fost la Falcău, în urmă cu 2 ani, când au fost afectate 50 de hectare de fond forestier, unde deja este totul împădurit”, a spus șeful Direcției Silvice Suceava, Sorin Ciobanu.
Fenomene de acest gen sunt destul de frecvente în zona noastră, iar în alte ocazii, forța naturii a fost mai devastatoare.
În 2002 doborâturile de vânt au fost de patru milioane de metri cubi de masă lemnoasă, în 2007, de două milioane de metri cubi, numai în Bazinul Dornelor.
„În zona molidișurilor este un fenomen destul de des întâlnit. Important este că știm cum să gestionăm astfel de situații, pentru a minimiza pierderile și a reface pădurea, în cel mai scurt timp posibil”, a adăugat șeful silvicultorilor suceveni.
Evoluția infestărilor cu Ips Duplicatus în pădurile gestionate de Direcția Silvică Suceava
Pe fondul scăderii rezistenței arborilor în zona de deal și premontană a județului a apărut o invazie a gândacilor de scoarță (Ips duplicatus), atacurile acestora ducând la vătămarea puternica a arboretelor de molid din afara arealului.
Din datele raportate de ocoalele silvice cu privire la semnalarea arborilor infestați de ipide, pe picior, a rezultat un număr total de 641.000 bucăți, situația arborilor infestați pentru anii 2012, 2013 , 2014 și 2015 prezentându-se astfel:
– în anul 2012, numărul de arbori infestați pe picior semnalați a fost de 350,9 mii buc., din care, 189,8 mii buc. în fond forestier proprietate publică a statului, 26,9 mii buc. în fond forestier cu contracte de administrare și 134,2 mii buc. în fond forestier cu contracte de prestări servicii;
– în anul 2013, numărul de arbori infestați pe picior a fost de 238 mii buc., din care, 145 mii buc. în fond forestier proprietate publică a statului, 20,8 mii buc. în fond forestier cu contracte de administrare și 72,2 mii buc. în fond forestier cu contracte de prestări servicii;
– în anul 2014, numărul de arbori infestați pe picior semnalați este de 29,9 mii buc., din care, 20,7 mii buc. în fond forestier proprietate publică a statului, 3 mii buc. în fond forestier cu contracte de administrare și 6,2 mii buc. în fond forestier cu contracte de prestări servicii;
– în anul 2015, numărul de arbori infestați pe picior semnalați este de 22,6 mii buc, din care, 12,7 mii buc. în fond forestier proprietate publică a statului, 0,7 mii buc. în fond forestier cu contracte de administrare și 9,2 mii buc. în fond forestier cu contracte de prestări servicii.
