Depozitul de deșeuri de pe Mestecăniș a fost ieri locul de întâlnire între președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Flutur, reprezentantul localnicilor din Valea Putnei, Aristide Maxim, reprezentanți ai constructorului, ai consultantului, ai Primăriei Pojorâta, ai Gărzii de Mediu, ai Agenției de Protecție a Mediului, ai Apelor Române și ai Companiei Naționale de Drumuri și Autostrăzi. Scopul întâlnirii a fost deblocarea proiectului și finalizarea lucrărilor pentru ca managementul integrat al deșeurilor să devină operațional în județul Suceava. În cadrul discuțiilor, Aristide Maxim a expus atât nemulțumirile localnicilor față de locația aleasă pentru depozitul de deșeuri, cât și temerile lor față de riscurile pe care cred că le presupune darea în exploatare, odată cu finalizarea lucrărilor. ”E în joc viața a două comunități, este pus în pericol însuși modul nostru de viață”, a spus inginerul Maxim. El și-a exprimat temerile față de poluarea pânzei de apă freatică, de riscul antrenării deșeurilor către sat în cazul unor ploi abundente, cu poluarea pârâului Putna, față de afectarea pășunii și a mirosului pe care îl vor degaja gunoaiele menajere depozitate pe munte.
Flutur a invitat constructorul, consultantul și reprezentanții autorităților de mediu să dea explicații la temerile legitime ale localnicilor. ”Trebuia mult mai multă comunicare cu oamenii. Au fost multe discuții, unele cu un miez de adevăr, dar altele de-a dreptul fanteziste. S-a creat un curent nefavorabil și multe semne de întrebare pentru turism în această zonă. Suntem aici ca să găsim soluții, să vedem ce putem face cu acest proiect executat peste 97%, pe care vreau să-l deblocăm”, a declarat Gheorghe Flutur. Acesta a arătat că ”protecția peisajului nu s-a luat în calcul la demararea proiectului; se vede ca o rană în munte”, însă discuțiile pornesc de la situația de astăzi și de la ce este de făcut pentru rezolvarea situației într-un mod acceptabil pentru toată lumea: depozitarea ecologică a deșeurilor menajere din localitățile din zona montană, protecția mediului și implicit a locuitorilor.
Toți participanții la întâlnirea de ieri au făcut un tur complet al depozitului și au primit informații despre funcționarea acestuia. Astfel, deșeurile sortate în stațiile de transfer de la Vatra Dornei și Câmpulung Moldovenesc sunt aduse pe Mestecăniș, unde sunt cântărite și recepționate. Conform adjunctului Agenției de Protecție a Mediului, Iluță Cocriș, din ambele orașe vor veni maximum trei mașini cu deșeuri pe zi. În depozit, deșeurile sunt nivelate și compactate și acoperite, la sfârșitul fiecărei zile de lucru, cu un strat inert de pământ. Aceasta asigură protecție la degajarea de mirosuri, proliferarea insectelor și la răspândirea gunoaielor, când bate vântul.
Stația de epurare face față și la ploi de 150 litri/mp
Levigat de fermentație nu va fi, conform directorului adjunct de la Mediu, mai devreme de 5-6 ani de depozitare. Acesta va fi colectat prin tuburi de drenaj și dirijat către stația de epurare. Apa epurată, curată din punct de vedere fizico-chimic și microbilogic, va fi deversată în pârâul Putnișoara.
”Ce se întâmplă în cazul unor ploi abundente? Nu ajunge toată mizeria asta în pârâu și în sat, la casele noastre?”, a întrebat Aristide Maxim.
”Exclus”, a fost răspunsul consultantului și al autorităților de mediu. Stația de epurare are o capacitate de 50 mc pe zi, sunt bazine care pot prelua supraplinul și ar face față fără nici o problemă la ploi de 150 litri/mp, a asigurat consultantul. În ceea ce privește eficiența epurării, consultantul a arătat că la stația similară de la Moara, probele făcute cu levigat superconcentrat adus de la depozitul de la Bistrița au demonstrat că procesul se desfășoară în conformitate cu standardul preconizat.
Președintele Flutur a invitat reprezentanții localnicilor să participe la testele de laborator care se vor face și la depozitul de pe Mestecăniș, pentru a se convinge la fața locului că nu au motive de îngrijorare.
O altă problemă analizată ieri a fost aceea a racordului drumului de acces la depozit cu DN 17 pentru evitarea perturbărilor de trafic pe Mestecăniș. Semafoarele inteligente și orarul strict de acces în depozit, de preferat în timpul nopții, cu amenajarea unei bretele din drumul național, au fost variantele propuse de reprezentanții de la Drumuri Naționale. O decizie se va lua săptămâna viitoare, într-o nouă întâlnire la care este invitat imperios și proiectantul depozitului.
Toți participanții la întâlnirea de ieri au fost de acord că instituirea unui sistem de monitorizare online a activității din întreg perimetrul depozitului, odată cu darea acestuia în folosință, este benefică și oferă nu doar posibilitatea supravegherii permanente din partea publicului, ci și a intervenției prompte, în cazul apariției vreunei deficiențe.
Sistemul de monitorizare video este deja trecut în caietul de sarcini pentru viitorul operator, a cărui elaborare a început în precedenta legislatură.
Aristide Maxim a declarat că explicațiile primite ieri din partea autorităților au clarificat multe probleme, dar localnicii doresc ”garanții ferme” că legislația de mediu va fi respectată cu strictețe.
Flutur continuă întâlnirile cu populația din zona de munte pe tema depozitului de pe Mestecăniș
Întâlnirile președintelui CJ, Gheorghe Flutur, cu populația din zona de munte pe tema depozitului de pe Mestecăniș continuă și astăzi, la Câmpulung Moldovenesc.
Depozitul ecologic de pe Mestecăniș are o capacitate de 0,39 Mt, dispune de stație de tratare levigat și utilaje pentru operare depozit. În cadrul SMID au fost achiziționate inclusiv mașini speciale pentru transportul deșeurilor.
Contractul a fost executat de firma austriacă Bilfinger Baugesellschaft mbH în asociere cu compania românească SC Concret Construct AG SRL, iar valoarea este de peste 27 de milioane de lei fără TVA. Capacitatea proiectată este suficient de mare încât să asigure necesarul de depozitare a gunoaielor din zona de munte a județului cel puțin până în 2037. În economia SMID, pe Mestecăniș vor fi duse deșeurile produse de 14,6% din populația județului, respectiv cei peste 100.000 de locuitori din zona de munte a județului, din 23 de unități administrativ teritoriale. Restul localităților, până la 114, sunt arondate depozitului de la Moara. Reamintim că la data de 1 martie a.c., Consiliul Județean Suceava, în calitate de beneficiar al proiectului Sistem de management integrat al deșeurilor (SMID) în județul Suceava, a formulat o contestație în anulare împotriva deciziei civile nr. 182/2016 a Curții de Apel Cluj, solicitând anularea deciziei contestate și în rejudecare respingerea recursului și suspendarea executării deciziei.
În cazul în care depozitul de la Mestecăniș – Pojorâta nu va fi finalizat și dat în exploatare și se va ajunge în situația recuperării unor sume rambursate în cadrul proiectului, acestea vor trebui returnate de Consiliul Județean Suceava, care este beneficiarul proiectului SMID și al finanțării europene nerambursabile.
