Vitrinele frigorifice din hala de lactate a Pieţei Centrale Suceava au fost puse ieri în funcţiune

Vitrinele frigorifice cumpărate încă din luna februarie de Primăria Suceava pentru raionul de lactate din Piaţa Centrală a municipiului au fost puse, ieri, în funcţiune, după ce cotidianul nostru a semnalat că acestea stau în ţiplă şi comercianţii păstrează brânzeturile proaspete pe tarabă. Primarul de Suceava, Ion Lungu, ne-a declarat, ieri, că a preluat problema, a avut ”o discuţie serioasă şi fermă” cu angajaţii de la Administraţia pieţei şi a dispus darea în folosinţă imediată a vitrinelor frigorifice. ”De astăzi vitrinele sunt la dispoziţia producătorilor de brânzeturi, a celor care vând acolo. Închirierea se face pe vechile tarife, nici nu se pune problema scumpirii”, a precizat primarul, ca răspuns la unul dintre motivele invocate de administratorul pieţei pentru tergiversarea punerii în funcţiune a utilajelor frigorifice, că deliberativul local nu a adoptat o hotărâre de majorare a preţurilor.

În piaţă, ieri la orele prânzului toate cele 15 vitrine frigorifice erau puse în funcţiune, dar nici unul dintre producători nu s-a grăbit să-şi mute marfa la rece.

Unii dintre ei au invocat spaţiul mic de depozitare şi expunere, care nu le-ar permite să ţină întregi la vedere caşurile mari de oaie.

Iulia Hlamagă, din Dumbrăveni, a probat cu un caş de 11,825 de kg, care întreg încape la limită în vitrina care are un spaţiu de expunere de 110 litri şi de depozitare de 110 litri. Pe uşiţa din spatele vitrinei pot fi introduse căldări mici, de 5 litri. Iulia Hlamagă nu este foarte încântată de achiziţia primăriei, dar nu este total refractară la utilizarea vitrinelor frigorifice.

Cu echipamentele frigorifice în funcţiune, folosirea acestora va fi impusă de cumpărători şi inspectorii DSV

Ana Șuiu, la cei 74 de ani, a fost mai vehementă. Ea e ferm convinsă că vitrinele din piaţă au fost cumpărate doar ”ca să scape unii de ele, cu dedicaţie”: ”E bătaie de joc de noi, de prostime. Muncim şi nu avem nici un cuvânt de spus. Pe uşiţa asta de la vitrină nu încape caşul. Ce fac, îl tai felii? Un caş de ăsta mare îl pun şi îl scot din vitrină la fiecare client? Le-au cumpărat ca să-i scape pe vreunii de ele, că dacă voiau chiar să facă ceva să ne ajute, ne întrebau înainte ce fel de vitrine trebuie pentru marfa noastră”.

Lucreţia Huţanu, din Vultureşti, e mai conciliantă. Împarte o tarabă cu un alt producător de brânzeturi şi spune că va vorbi cu acesta pentru a muta marfa la rece. ”Eu zic că e bine că le-au luat. Îmi convine să ţin brânza la rece, e mai sigur”, ne-a spus ea.

Consumul unei vitrine frigorifice este similar cu cel al unui bec de 100 W, astfel că din cei 91 de lei, pe care îi plăteşte un producător lunar pentru închirierea unei tarabe, 50 de lei reprezintă costul energiei electrice.

Folosirea vitrinelor de către comercianţi, în condiţiile în care taxa lunară rămâne aceeaşi, va fi reglată pe de o parte de cumpărători, iar pe de altă parte de inspectorii veterinari.

Cumpărătorii vor avea de ales între laptele, brânza şi smântâna păstrate la temperatura de refrigerare de 2-8 grade şi marfa expusă pe tarabă, la temperatura mediului ambiant, iar inspectorii veterinari nu vor mai arăta aceeaşi clemenţă faţă de nerespectarea legislaţiei în comercializarea produselor lactate în pieţe, atâta timp cât echipamentele frigorifice sunt funcţionale şi la dispoziţia producătorilor.