Vitrinele frigorifice cumpărate încă din luna februarie de Primăria Suceava pentru raionul de lactate din Piața Centrală a municipiului au fost puse, ieri, în funcțiune, după ce cotidianul nostru a semnalat că acestea stau în țiplă și comercianții păstrează brânzeturile proaspete pe tarabă. Primarul de Suceava, Ion Lungu, ne-a declarat, ieri, că a preluat problema, a avut ”o discuție serioasă și fermă” cu angajații de la Administrația pieței și a dispus darea în folosință imediată a vitrinelor frigorifice. ”De astăzi vitrinele sunt la dispoziția producătorilor de brânzeturi, a celor care vând acolo. Închirierea se face pe vechile tarife, nici nu se pune problema scumpirii”, a precizat primarul, ca răspuns la unul dintre motivele invocate de administratorul pieței pentru tergiversarea punerii în funcțiune a utilajelor frigorifice, că deliberativul local nu a adoptat o hotărâre de majorare a prețurilor.
În piață, ieri la orele prânzului toate cele 15 vitrine frigorifice erau puse în funcțiune, dar nici unul dintre producători nu s-a grăbit să-și mute marfa la rece.
Unii dintre ei au invocat spațiul mic de depozitare și expunere, care nu le-ar permite să țină întregi la vedere cașurile mari de oaie.
Iulia Hlamagă, din Dumbrăveni, a probat cu un caș de 11,825 de kg, care întreg încape la limită în vitrina care are un spațiu de expunere de 110 litri și de depozitare de 110 litri. Pe ușița din spatele vitrinei pot fi introduse căldări mici, de 5 litri. Iulia Hlamagă nu este foarte încântată de achiziția primăriei, dar nu este total refractară la utilizarea vitrinelor frigorifice.
Cu echipamentele frigorifice în funcțiune, folosirea acestora va fi impusă de cumpărători și inspectorii DSV
Ana Șuiu, la cei 74 de ani, a fost mai vehementă. Ea e ferm convinsă că vitrinele din piață au fost cumpărate doar ”ca să scape unii de ele, cu dedicație”: ”E bătaie de joc de noi, de prostime. Muncim și nu avem nici un cuvânt de spus. Pe ușița asta de la vitrină nu încape cașul. Ce fac, îl tai felii? Un caș de ăsta mare îl pun și îl scot din vitrină la fiecare client? Le-au cumpărat ca să-i scape pe vreunii de ele, că dacă voiau chiar să facă ceva să ne ajute, ne întrebau înainte ce fel de vitrine trebuie pentru marfa noastră”.
Lucreția Huțanu, din Vulturești, e mai conciliantă. Împarte o tarabă cu un alt producător de brânzeturi și spune că va vorbi cu acesta pentru a muta marfa la rece. ”Eu zic că e bine că le-au luat. Îmi convine să țin brânza la rece, e mai sigur”, ne-a spus ea.
Consumul unei vitrine frigorifice este similar cu cel al unui bec de 100 W, astfel că din cei 91 de lei, pe care îi plătește un producător lunar pentru închirierea unei tarabe, 50 de lei reprezintă costul energiei electrice.
Folosirea vitrinelor de către comercianți, în condițiile în care taxa lunară rămâne aceeași, va fi reglată pe de o parte de cumpărători, iar pe de altă parte de inspectorii veterinari.
Cumpărătorii vor avea de ales între laptele, brânza și smântâna păstrate la temperatura de refrigerare de 2-8 grade și marfa expusă pe tarabă, la temperatura mediului ambiant, iar inspectorii veterinari nu vor mai arăta aceeași clemență față de nerespectarea legislației în comercializarea produselor lactate în piețe, atâta timp cât echipamentele frigorifice sunt funcționale și la dispoziția producătorilor.
