Lucrările de salvare a casei-muzeu de secol XIX de la Pătrăuţi, sistate din lipsă de fonduri

Muzeul „Casa Preotului Bucovinean” din Pătrăuţi, o casă ridicată la mijlocul secolului XIX, lângă biserica „Sf. Cruce”, cel mai vechi lăcaş de cult păstrat de la marele domnitor Ştefan cel Mare, a fost consolidat doar parţial, lipsa de fonduri ducând la sistarea lucrărilor la începutul lunii iunie. După cum am mai arătat în cotidianul nostru, casa-muzeu are nevoie de intervenţii urgente, de stabilizare, după ce, în vara anului trecut, au apărut fisuri vizibile în tavan, care s-au accentuat în ritm alert.

Mai este nevoie de suma de 26.000 de lei

Preotul Gabriel Herea, cel care duce o muncă asiduă de promovare a bisericii monument UNESCO şi cel care a transformat casa parohială în muzeu, s-a zbătut în ultima perioadă pentru ca lucrările de stabilizare să fie realizate. A reuşit să facă ce şi-a propus doar parţial.

„Lucrările s-au întrerupt din lipsă de fonduri. Am plătit către constructor suma de 74.000 de lei, din care 50.000 de la Guvern, 10.000 de la Consiliul Judeţean Suceava, 10.000 de la Primăria Pătrăuţi şi 4.000 de lei din donaţiile enoriaşilor. Diferența de 26.000 de lei pe care trebuie să o achităm pentru a finaliza partea de rezistență a proiectului nu este în disponibilul Parohiei Pătrăuți II și nu știm nici de unde am putea să o găsim”, a explicat preotul Gabriel Herea. Departe de a fi genul de om care să „cerşească” ajutor, acesta speră să găsească soluţii pentru a finaliza lucrările de rezistenţă în acest an.

Nu putem să nu remarcăm suma foarte mică ce a fost alocată de Consiliul Judeţean Suceava, la începutul acestui an, pentru această lucrare.

În încercarea de a atrage atenţia asupra casei-muzeu, membrii asociației „Art & Heritage” vor instala la finele acestei luni un atelier pentru pictură în curtea Bisericii Monument UNESCO de la Pătrăuți.

Istoria casei şi oamenii care îi dau valoare

Casa parohială a fost ridicată în 1860. Casa parohială de la Pătrăuţi are şase încăperi mari şi două holuri intermediare, cu o suprafaţă de 200 de mp. Cum în perioada austriacă preotul era funcţionar public, toate actele de stare civilă erau întocmite de acesta. În această casă s-au oficial numeroase botezuri şi cununii, o parte rămânând imortalizate în fotografii.

Personajul cheie al casei a fost preotul Constantin Morariu, membru de vază al societăţii „Arboroasa”, alături de Ciprian Porumbescu, cu care a luptat pentru independenţa Bucovinei. În aceste condiţii, mulţi români de seamă poposeau în casa preotului Constantin Morariu de la Pătrăuţi, care era o „oază” de românism.

Preotul Constantin Morariu a locuit în această casă 23 de ani, până

în 1919, perioadă în care casa parohială a fost vizitată şi locuită de intelectuali din tot spaţiul de limbă română.

Tot în casa parohială de la Pătrăuţi a stat şi Leca Morariu, fiul lui Constantin Morariu. Leca Morariu a fost decan al Facultăţii de Litere şi Filosofie a Universităţii din Cernăuţi, în perioada în care aceasta era cea mai prestigioasă universitate din sud-estul Europei.

Casa are doi vectori de „fugă” şi are nevoie de stâlpi de susţinere

Casa a fost locuită de preoţii parohi până în 2003. Preotul Gabriel Herea a realizat la scurt timp după ce a venit la Pătrăuţi că această casă merită şi trebuie exploatată din punct de vedere muzeal.

Casa a devenit muzeu din 2007, cu scopul de a reconstitui atmosfera de casă parohială din secolul XIX, în special în legătură directă cu preotul Constantin Morariu. Problemele majore au apărut în vara anului 2015, când au apărut fisuri care s-au accentuat de la o săptămâna la alta, iar la un moment dat au început să pice părţi din tencuiala tavanului, în timp ce anumite grinzi mai firave de pe tavan au început să-şi accentueze curbura în jos.

O expertiză a casei a arătat că locuinţa are doi vectori de „fugă”, spre sud-vest, şi este nevoie de stâlpi de susţinere, de centuri pentru fiecare încăpere, iar aceste lucrări sunt urgente.

Un avantaj pentru această casă este că nu a fost încă înscrisă în lista monumentelor istorice. La un monument istoric, cheltuielile de intervenţie şi salvare ar fi fost triple. Proiectarea a fost făcută însă ca pentru un monument istoric, cum are toate şansele să devină în viitor.

„Nu ştiu cum, dar sunt sigur că vom salva casa”, este năzuinţa preotului Gabriel Herea.