În contextul reformelor educaționale și al asigurării educației permanente, Facultatea de Științe ale Educației din cadrul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava a organizat, în perioada 26 – 29 iunie, o sesiune de formare specializată în educație non-formală pentru cadrele didactice care sunt masteranzi la cele trei programe ale facultății. Proiectul a fost inițiat de conf. univ. dr. Otilia Clipa și masterand profesor învățământ primar Dorina Fărtăiș, fiind derulat prin sprijinul conducerii facultății și al Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava. Prin intermediul Centrului de Formare Continuă al Universității Suceava, situat în Vatra Dornei, studenții masteranzi în cadrul FSE au beneficiat de experiențe inedite de formare în cadrul cursului „Metode și instrumente de educație non-formală” susținut de formatorii Elena Lupoaea-Petrea și Vasile Lupoaea, realizat atât în spațiul academic al Centrului, cât și în mediul natural din zonă. Formatorii, cu o bogată experiență în cercetășie, non-formal și animație, au reușit să magnetizeze participanții și să îi determine să își dorească să aplice metode noi în activitățile cu copiii. Formatorul Elena Lupoaea-Petrea a explicat că „educația non-formală este un liant între cunoștințele teoretice și punerea lor în practică. Acest tip modern de instruire are multe avantaje: elimină stresul notelor din catalog, al disciplinei impuse, valorifică deprinderile formale și se folosește de implicarea totală a participantului, care dobândește astfel noi abilități. Metodele de educație non-formală nu sunt încă percepute ca fiind metode de învățare eficiente, de aceea provocarea este legată de atitudinea profesorilor și a părinților față de aceasta. Mulțumim USV Suceava pentru această inițiativă și avem convingerea că dacă toți profesorii ar ține în mână și cheile ușilor non-formalului, elevii ar veni cu drag la școală”.
Creșterea calității în educație
După cum ne-au spus organizatorii, tematica acestui curs este una actuală și prioritară pentru educația de la nivel internațional sau cel național, deoarece s-a constatat complementaritatea dintre formele educaționale existente (formal, non-formal și informal) și necesitatea recunoașterii competențelor acumulate în mediul non-formal sau informal în cel instituțional. Creșterea calității în educație, au mai spus inițiatorii proiectului, nu poate fi realizată decât prin diversificarea ofertei educaționale oferită de instituțiile formale, prin inițierea unor proiecte care să implice elevii, părinții și membrii comunității locale pentru a contribui la dezvoltarea prin educație a acesteia. Conf. univ. dr. Otilia Clipa, organizatoarea acestui curs, a declarat că „formarea cu sens și pozitivitate face parte din misiunea asumată a Facultății de Științe ale Educației și a Universității din Suceava. Istoria formării caracterelor prin educație formală sau non-formală este una temeinică și îndelungată. Astfel, încă în anii 1869 și 1873, sub Imperiul Austro-Ungar, a fost decisă înființarea a două Școli Normale – una la Suceava și alta la Cernăuți – iar implicarea activă și semnificativăa cadrelor didactice în creșterea calității educației informale a avut loc prin dezbaterile organizate de învățători încă de acum 142 de ani. Prezența în număr mare a masteranzilor Facultății de Științe ale Educației (peste 30 de cadre didactice), precum și impactul pe care această acțiune îl poate avea la nivelul comunității ne bucură și demonstrează că există o comunitate vie, puternică, în spiritul Almei Mater Sucevensis, care are ca misiune fundamentală formarea de calitate a cadrelor didactice. Astfel, masteranzii au creionat și format o atitudine nouă asupra relațiilor educaționale dintre profesor și elev și au dobândit abilități de facilitator, animator socio-educativ și formator”.
„Să motivăm și să inspirăm alți colegi, dar și să dezvoltăm noi proiecte”
Fiind o oportunitate de învățare experiențială, activitățile și aplicațiile numeroase au presupus și reflecții asupra celor trăite pentru ca masteranzii să fie capabili să re-cadreze propriile experiențe educaționale și să identifice elemente de formare utile devenirii personale ca experți în domeniul educației nonformale. Întreaga activitate a avut un dublu scop: de exersare a abilităților pedagogice, dar și de trăire a unor valori fundamentale umane precum generozitatea, cooperarea, responsabilitatea, comunicarea autentică. De aceea, Dorina Fărtăiș, masterand al Facultății de Științe ale Educației și coordonator al întregii activități, a concluzionat, la sfârșitul cursului, că „a fost o poveste frumoasă, scrisă de cadre didactice inimoase și dornice să maximizeze învățarea prin minimalizarea constrângerilor. Ne-am activat resurse pe care nu credeam că le avem, ne-am depășit limitele și am valorificat aptitudinile fiecăruia dintre noi, învățând să ne cunoaștem mai bine pe noi înșine și pe cei din jur. La finalul cursului ne-am propus să stabilim relații mai strânse între formal și non-formal în sistemul de învățământ, să motivăm și să inspirăm alți colegi, dar și să dezvoltăm noi proiecte care să dezvolte oamenii și să răspândească bucurie în rândul elevilor, profesorilor și părinților”.
