Un ales local şi-a pierdut mandatul de consilier înainte de validare, din cauza excluderii din partidul pe lista căruia a candidat

Jocurile politice declanşate de negocierile şi interesele din jurul constituirii consiliilor locale şi formarea majorităţilor ajung la proporţii nebănuite, care în unele cazuri au mers până la pierderea calităţii de ales local chiar înainte de validarea în funcţie. Un astfel de caz s-a petrecut la Panaci, unde Mircea Marius Ţarcă, preşedinte fondator al organizaţiei Panaci a UNPR, ales consilier local în alegerile din 5 iunie a.c., a pierdut mandatul după ce partidul l-a exclus din rândurile sale chiar înainte de validare. Mircea Marius Ţarcă ne-a declarat că decizia de excludere a fost luată de Organizaţia Judeţeană a UNPR, fără să-l înştiinţeze şi ”aparent fără motiv”, în condiţiile în care Panaci este singura dintre cele nouă localităţi din Bazinul Dornelor în care acest partid a câştigat în alegeri două mandate de consilier. El consideră excluderea nestatutară şi un abuz din partea preşedintelui OJ UNPR Suceava, senatorul Mihai Neagu.

Ţarcă susţine că măsura a fost luată pentru a promova în funcţia de consilier un alt candidat, de pe locul 9, iar pentru asta au fost necesare şi alte demisii, ale candidaţilor de pe locurile 3-8. Noul consilier ar fi nepot şi fin al actualului preşedinte al UNPR Panaci. De asemenea, Mircea Marius Ţarcă va contesta şi în instanţa de contencios administrativ legalitatea constituirii CL Panaci, care a avut loc sâmbătă.

Mircea Marius Ţarcă afirmă că nu a fost anunţat oficial despre excludere nici după ce asta s-a produs, astfel încât nu a avut posibilitatea să o conteste. Ca urmare, contestaţia a adresa-o direct Judecătoriei Vatra Dornei şi o susţine prin adresa pe care senatorul Neagu a înaintat-o Primăriei Panaci şi în care liderul UNPR informează atât despre excluderi, cât şi despre demisiile candidaţilor de pe poziţiile anterioare ”nepotului-fin”.

O plângere similară a înaintat Ţarcă şi conducerii centrale a UNPR.

Excluderea poate fi arbitrară şi subiectivă, consideră Curtea Constituţională

Ţarcă invocă în sprijinul său Decizia nr. 530 din 12 decembrie 2013 a Curţii Constituţionale, referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 16 alin. 3 din Legea partidelor politice. Pe acest articol, CC s-a pronunţat şi a apreciat că măsura excluderii produce consecinţe ”extrem de grave”, respectiv încetarea mandatului, ca urmare nu poate fi lăsată exclusiv la competenţa partidelor, ci trebuie să existe un control judecătoresc. ”Excluderea arbitrară şi subiectivă a unui membru este neconstituţională deoarece îi îngrădeşte acestuia liberul acces la justiţie”, a considerat CC. Instanţa nu se pronunţă însă asupra oportunităţii excluderii, ci dacă aceasta a fost sau nu statutară.

Pe de altă parte, alesul local din Panaci intenţionează să conteste la CC constituţionalitatea invalidării mandatului de consilier local de către o comisie formată din aleşi care nu au fost încă validaţi, precum şi votul în plen pentru validare.

Ordonanţa Guvernului nr. 35/2002, aprobată cu modificări prin Legea nr. 673/2002, precizează că invalidarea mandatului se va propune şi în cazul în care, până la data validării, un candidat declarat ales nu mai face parte din partidul pe a cărui listă a fost ales. La cererea scrisă a partidului respectiv, mandatul acestuia nu va fi validat, urmând a fi validat primul supleant pe listă. Decizia CC referitoare la contestarea în instanţă a deciziei de excludere a venit în 2013, dar legislaţia nu a fost modificată în sensul necesităţii ca măsura să nu fie contestată sau a unei hotărâri judecătoreşti definitive, în cazul în care contestarea s-a produs.

Panaci şi Moara, cazuri-şcoală pentru aleşii locali

Cazul de la Panaci, precum şi cel de la Moara, unde o parte dintre aleşii locali s-au abţinut de la votul de validare, ridică din nou problema voturilor negative sau abţinerilor manifestate abuziv şi discreţionar, cu ignorarea rezultatelor alegerilor.

Sensul termenul de validare se deduce din art. 31 alin. 4 al Legii 215/2001: „Comisia de validare va propune invalidarea alegerii unui consilier numai în cazul în care se constată încălcarea condiţiilor de eligibilitate sau dacă alegerea consilierului s-a făcut prin fraudă electorală constatată în condiţiile legii privind alegerea autorităţilor administraţiei publice locale”.

Deci o comisie sau o instanţă de judecată competentă potrivit legii face verificări pentru a constata dacă alegerile pentru aleşii locali au avut loc cu respectarea condiţiilor de eligibilitate şi fără fraudă electorală.

Condiţiile de eligibilitate sunt prevăzute în art. 5 alin. 2 din Legea nr. 67/2004 cu

modificările şi completările ulterioare. Adică nu pot fi aleşi cetăţenii care fac parte din categoriile prevăzute la art. 40 alin. 3 din Constituţia României republicată, respectiv persoanele care nu pot face parte din partide politice - judecătorii Curţii Constituţionale, avocaţii poporului, magistraţii, membrii activi ai armatei, poliţiştii şi alte categorii de funcţionari publici stabilite prin lege organică; nu pot alege debilii sau alienaţii mintali puşi sub interdicţii şi persoanele lipsite de drepturi electorale pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă.

Invalidarea mandatelor aleşilor locali pentru cauze de fraudă electorală este de competenţa altei autorităţi decât cele prevăzute de Legea administraţiei publice locale.

Deci comisiile de validare în cazul alegerii consilierilor locali şi judeţeni urmează să verifice ca cei aleşi să nu fie debili sau alienaţi mintali, puşi sub interdicţie, să nu fie lipsiţi de drepturile electorale printr-o hotărâre judecătorească definitivă, să nu facă parte din categoria persoanelor prevăzute la art. 40 alin. 3 din Constituţie.

Pe lângă acestea, cu ocazia validării se mai verifică şi alte condiţii de eligibilitate, printre care cea privitoare la vârstă – să fi împlinit vârsta de cel puţin 23 de ani până în ziua alegerilor, precum şi cea privitoare la domiciliu - să aibă domiciliul pe raza unităţii administrativ-teritoriale în care urmează a fi ales. În absenţa încălcării vreuneia dintre condiţiile enumerate, un vot de invalidare nu poate fi justificat.

Legislaţia românească este însă nu de puţine ori nearmonizată, dacă nu de-a dreptul contradictorie, astfel că şi validarea nu înseamnă însuşi votul dat de alegător, ci este făcută de o autoritate care când exercită această activitate practic nu există, deoarece potrivit art. 34 alin. 2 din Legea nr. 215/2001 republicată, ,,consiliul local se declară legal constituit, dacă majoritatea consilierilor locali validaţi au depus jurământul”. Primele două hotărâri ale unui consiliu local, pentru constituirea comisiilor de validare şi pentru validarea mandatelor, sunt deci adoptate înainte ca acesta să fie legal constituit.