Cel mai mare dosar de corupție din Suceava, în care au fost puse sub acuzare nume importante din justiție, este contestat în mod apăsat, privind o mulțime de aspecte, chiar de către Curtea de Apel Cluj-Napoca. După cum am arătat în exclusivitate în ediția de ieri a cotidianului nostru, judecătorul de Cameră Preliminară de la Curtea de Apel Cluj-Napoca, ce a analizat dosarul în ultimul an și jumătate, a decis acum două zile restituirea dosarului la structura centrală DNA, o parte din probatoriu fiind desființat.
Dosarul care îi privește, printre alții, pe procurorul suspendat Dumitru Dîmbu, judecătorul suspendat Bogdan Bărbuță, fostul primar al municipiului Rădăuți Aurel Olărean, judecătorul suspendat Daniela Prandea și omul de afaceri Constantin Babiuc are foarte multe neregularități, a stabilit Curtea de Apel Cluj-Napoca.
Procurorii DNA pot face apel împotriva acestor constatări.
Interceptări anulate
Judecătorul de drepturi și libertăți a decis anularea parțială a ordonanței de începere a urmăririi penale față de toți inculpații și anularea mai multor ordonanțe de extindere a cercetărilor penale.
Judecătorul a anulat ordonanțele prin care s-a dispus autorizarea de interceptări a înregistrărilor și a convorbirilor telefonice. De asemenea, au fost anulate autorizațiile pentru interceptarea și înregistrarea cu titlu provizoriu pe bandă magnetică efectuate în dosar. Aceste decizii sunt în legătură cu declararea ca neconstituționale a interceptărilor făcute de SRI.
Neregularitate rechizitoriu: Descriere deficitară în fapt și în drept a infracțiunilor
Mai mult, Curtea de Apel Cluj-Napoca a decis excluderea a numeroase probe. Printre altele este vorba de procese-verbale de redare în formă scrisă a convorbirilor telefonice și de redare în formă scrisă a conversațiilor purtate în mod ambiental. Au mai fost anulate și procese-verbale de aducere la cunoștință a învinuirii și declarații date de învinuiți și suspecți.
Instanța a mai constatat neregularitatea rechizitoriului față de o mulțime de fapte imputate inculpaților. Mai exact, s-a constatat o descriere deficitară în fapt și în drept a infracțiunilor. Este vorba de infracțiuni „grele” din dosar, imputate inclusiv judecătorului suspendat Bogdan Bărbuță și procurorului suspendat Dumitru Dîmbu. De exemplu, în cazul lui Dîmbu, instanța a constatat descrierea deficitară în fapt și în drept a infracțiunilor de complicitate la șantaj, trafic de influență, favorizarea făptuitorului (șase infracțiuni), instigare la compromiterea interesului justiției, instigare la infracțiunea de abuz în serviciu, folosirea în orice mod de informații care nu sunt destinate publicității în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani sau alte foloase necuvenite, abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.
Un dosar al cărui verdict este foarte departe
Decizia Curții de Apel Cluj a fost comunicată Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – DNA – Secția de Combatere a Corupției București în vederea remedierii neregularităților. Procurorul de caz de la DNA are două opțiuni: fie menține decizia de trimitere în judecată, cu asumarea riscurilor ca inculpații să fie achitați, fie solicită restituirea dosarului, pentru a îndrepta erorile imputate de judecătorul de cameră preliminară.
Inculpații din acest dosar au fost trimiși în judecată pe data de 3 octombrie 2014, fiind acuzați de foarte multe fapte asociate celor de corupție. Principalii inculpați din dosar au fost arestați preventiv.
Vârful de piramidă al anchetei face referire la afacerile derulate de Constantin Babiuc. Acesta ar fi pus la cale o schemă ilicită de îmbogățire, iar pentru asta a avut nevoie și a fost ajutat sau protejat de judecătorul Bogdan Bărbuță și procurorul Dumitru Dîmbu.
Potrivit anchetatorilor, în perioada martie-octombrie 2005, judecătorul Bogdan Bărbuță a pronunțat 69 de hotărâri judecătorești cu încălcarea dispozițiilor legale și atestarea unor fapte neconforme realității. Prin aceste hotărâri, lui Babiuc i s-a recunoscut dreptul de proprietate asupra unei suprafețe de 41,59 ha, pe care omul de afaceri a înstrăinat-o ulterior, obținând un profit de aproximativ 4.000.000 de lei.
Rămâne de văzut în ce măsură aceste acuzații vor fi confirmate sau nu de instanțele de judecată.
Nu putem să nu remarcăm și faptul că dosarul a stat în faza de cameră preliminară din octombrie 2014 și până acum, cu precizarea că nici această decizie a Curții de Apel Cluj nu este definitivă. În aceste condiții, cert este că un verdict în acest dosar este foarte departe.
Pe lângă inculpații amintiți mai sus, în acest dosar au mai fost trimiși în judecată avocata Isabela Zorica Vega, fostul șef al Punctului Poliției de Frontieră Siret Mihai Prelipcean, fostul primar din Marginea Ioan Onufrei, două pensionare, Silvia Panțîru și Maria Cociorvan, dar și două persoane fără nici o ocupație, Victoria Țîcșă și Alina Ancuța Solovăstru.
