Lotul Dîmbu-Bărbuţă-Olărean jubilează: judecătorii au dat de pământ cu dosarul procurorilor DNA

Cel mai mare dosar de corupţie din Suceava, în care au fost puse sub acuzare nume importante din justiţie, este contestat în mod apăsat, privind o mulţime de aspecte, chiar de către Curtea de Apel Cluj-Napoca. După cum am arătat în exclusivitate în ediţia de ieri a cotidianului nostru, judecătorul de Cameră Preliminară de la Curtea de Apel Cluj-Napoca, ce a analizat dosarul în ultimul an şi jumătate, a decis acum două zile restituirea dosarului la structura centrală DNA, o parte din probatoriu fiind desfiinţat.

Dosarul care îi priveşte, printre alţii, pe procurorul suspendat Dumitru Dîmbu, judecătorul suspendat Bogdan Bărbuţă, fostul primar al municipiului Rădăuţi Aurel Olărean, judecătorul suspendat Daniela Prandea şi omul de afaceri Constantin Babiuc are foarte multe neregularităţi, a stabilit Curtea de Apel Cluj-Napoca.

Procurorii DNA pot face apel împotriva acestor constatări.

Interceptări anulate

Judecătorul de drepturi şi libertăţi a decis anularea parţială a ordonanţei de începere a urmăririi penale faţă de toţi inculpaţii şi anularea mai multor ordonanţe de extindere a cercetărilor penale.

Judecătorul a anulat ordonanţele prin care s-a dispus autorizarea de interceptări a înregistrărilor şi a convorbirilor telefonice. De asemenea, au fost anulate autorizaţiile pentru interceptarea şi înregistrarea cu titlu provizoriu pe bandă magnetică efectuate în dosar. Aceste decizii sunt în legătură cu declararea ca neconstituţionale a interceptărilor făcute de SRI.

Neregularitate rechizitoriu: Descriere deficitară în fapt şi în drept a infracţiunilor

Mai mult, Curtea de Apel Cluj-Napoca a decis excluderea a numeroase probe. Printre altele este vorba de procese-verbale de redare în formă scrisă a convorbirilor telefonice şi de redare în formă scrisă a conversaţiilor purtate în mod ambiental. Au mai fost anulate şi procese-verbale de aducere la cunoştinţă a învinuirii şi declaraţii date de învinuiţi şi suspecţi.

Instanţa a mai constatat neregularitatea rechizitoriului faţă de o mulţime de fapte imputate inculpaţilor. Mai exact, s-a constatat o descriere deficitară în fapt şi în drept a infracţiunilor. Este vorba de infracţiuni „grele” din dosar, imputate inclusiv judecătorului suspendat Bogdan Bărbuţă şi procurorului suspendat Dumitru Dîmbu. De exemplu, în cazul lui Dîmbu, instanţa a constatat descrierea deficitară în fapt şi în drept a infracţiunilor de complicitate la şantaj, trafic de influenţă, favorizarea făptuitorului (şase infracţiuni), instigare la compromiterea interesului justiţiei, instigare la infracţiunea de abuz în serviciu, folosirea în orice mod de informaţii care nu sunt destinate publicităţii în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani sau alte foloase necuvenite, abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.

Un dosar al cărui verdict este foarte departe

Decizia Curţii de Apel Cluj a fost comunicată Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – DNA – Secţia de Combatere a Corupţiei Bucureşti în vederea remedierii neregularităţilor. Procurorul de caz de la DNA are două opţiuni: fie menţine decizia de trimitere în judecată, cu asumarea riscurilor ca inculpaţii să fie achitaţi, fie solicită restituirea dosarului, pentru a îndrepta erorile imputate de judecătorul de cameră preliminară.

Inculpaţii din acest dosar au fost trimişi în judecată pe data de 3 octombrie 2014, fiind acuzaţi de foarte multe fapte asociate celor de corupţie. Principalii inculpaţi din dosar au fost arestaţi preventiv.

Vârful de piramidă al anchetei face referire la afacerile derulate de Constantin Babiuc. Acesta ar fi pus la cale o schemă ilicită de îmbogăţire, iar pentru asta a avut nevoie şi a fost ajutat sau protejat de judecătorul Bogdan Bărbuţă şi procurorul Dumitru Dîmbu.

Potrivit anchetatorilor, în perioada martie-octombrie 2005, judecătorul Bogdan Bărbuţă a pronunţat 69 de hotărâri judecătoreşti cu încălcarea dispoziţiilor legale şi atestarea unor fapte neconforme realităţii. Prin aceste hotărâri, lui Babiuc i s-a recunoscut dreptul de proprietate asupra unei suprafeţe de 41,59 ha, pe care omul de afaceri a înstrăinat-o ulterior, obţinând un profit de aproximativ 4.000.000 de lei.

Rămâne de văzut în ce măsură aceste acuzaţii vor fi confirmate sau nu de instanţele de judecată.

Nu putem să nu remarcăm şi faptul că dosarul a stat în faza de cameră preliminară din octombrie 2014 şi până acum, cu precizarea că nici această decizie a Curţii de Apel Cluj nu este definitivă. În aceste condiţii, cert este că un verdict în acest dosar este foarte departe.

Pe lângă inculpaţii amintiţi mai sus, în acest dosar au mai fost trimişi în judecată avocata Isabela Zorica Vega, fostul şef al Punctului Poliţiei de Frontieră Siret Mihai Prelipcean, fostul primar din Marginea Ioan Onufrei, două pensionare, Silvia Panţîru şi Maria Cociorvan, dar şi două persoane fără nici o ocupaţie, Victoria Ţîcşă şi Alina Ancuţa Solovăstru.