Președintele Curții Constituționale a României, Augustin Zegrean, a fost distins cu titlul Doctor Honoris Causa al Universității „Ștefan cel Mare” Suceava, ca semn al recunoașterii meritelor pe care acesta le are în ceea ce privește promovarea Universității, susținerea pregătirii studenților suceveni în cadrul Curții Constituționale a României și menținerea constituționalității legislației române.
„Astăzi onorăm un judecător de la cea mai înaltă instanță de judecată a țării noastre și o facem nu doar pentru contribuția sa la dezvoltarea prestigiului Universității din Suceava, dar și pentru ceea ce a realizat în funcția sa. Este la final de mandat și, în semn de omagiu, comunitatea academică suceveană îi oferă roba albastră în locul celei roșii pe care a purtat-o cu onoare în ultimii 9 ani”, a subliniat rectorul USV, prof. univ. dr. ing. Valentin Popa.
Acesta a mai punctat că începând cu anul 2012, grație deschiderii manifestate de Augustin Zegrean, Universitatea din Suceava a stabilit relații de colaborare cu Curtea Constituțională a României. Astfel, studenții de la programul de studii Drept din cadrul USV au beneficiat de stagii de practică organizate la Curtea Constituțională, prilej cu care au avut șansa unei experiențe unice, luând contact direct cu toate structurile care deservesc în mod esențial statul de drept.
Rectorul USV a amintit și de conferința plenurilor Curților Constituționale ale Lituaniei, Republicii Moldova și României, din 2015, menționând că experiența comună a condus la creșterea vizibilității USV, atât în plan național, cât și internațional.
Ceremonia de vineri vine la doar o săptămână de când Senatul USV a aprobat înființarea Facultății de Drept.
Lectio magistralis
După festivitatea de desemnare a titlului onorific de DHC, Zegrean a mărturisit că a îmbrăcat de foarte multe ori roba, însă niciodată cu emoții așa cum i s-a întâmplat la Suceava.
Acesta a vorbit despre evoluția ideii de constituționalitate la români, semnalând că preocupări pentru domeniul constituțional au apărut mult înainte de secolul luminilor, dar principalele legi au fost date de Constantin Mavrocordat, la 1743.
Preocupările în acest domeniu au continuat, fiind lansate proclamații (revoluția lui Tudor Vladimirescu), cu caracter de text constituțional, sau fiind scrise chiar constituții (Mihail Kogălniceanu, Al.I. Cuza), neadoptate însă din cauza neînțelegerilor politice din acele vremuri. Constituția din 1866 este prima constituție propriu-zisă a României, adoptată după modelul Constituției Belgiei din 1831, înființându-se instituțiile fundamentale ale Statului Român. „De atunci România s-a numit România. Era o constituție foarte avansată”, a spus Zegrean.
Acesta a mai amintit despre constituțiile din 1923, 1938, 1948, 1952, 1965 și 1991, cu revizuirile aferente, subliniind prevederile importante, punctele tari și punctele slabe ale fiecăreia dintre ele.
