Printează articolul
Trimite e-mail
Lemn, emoţii şi sudoare, vuiet de motoare, talent şi îndemânare, toate adunate într-un cadru superb, al codrilor seculari din cadrul Ocolului Silvic Stulpicani, gestionat de oameni responsabili, cu dragoste pentru pădure, aşa poate fi caracterizat, pe scurt, concursul „Cel mai bun fasonator mecanic”, organizat de Direcţia Silvică Suceava şi Sindicatul „Silvicultorul”.
Pe când iarba era încă scăldată în lacrimile dimineţii, silvicultorii suceveni s-au îndreptat spre pădure, într-o minunată poieniţă în care ciripitul păsărilor se lua la întrecere cu susurul izvorului ce fremăta în apropiere, acolo fiind amenajat locul de desfăşurare a acestei competiţii de testare a abilităţilor, dar şi a cunoştinţelor practice ale celor pentru care pădurea înseamnă un mod de viaţă.
Acolo, în interiorul unui ring delimitat cu sfori groase, legate între copaci, se aflau albicioase trunchiuri de arbori decojiţi şi împănaţi cu cepuri, după un algoritm bine stabilit, pentru a fi respectate anumite unghiuri prevăzute în regulamentele internaţionale ale competiţiilor de fasonare, buşteni groşi, adunaţi grămadă, ca o pâlc de oşteni ai pădurii, dar şi fel de fel de instrumente specifice muncilor forestiere.
După instructajul necesar unor astfel de competiţii, reprezentanţii a 16 ocoale silvice - OS Broşteni, OS Crucea, OS Dorna Candrenilor, OS Pojorâta, OS Vama, OS Moldoviţa, OS Frasin, OS Stulpicani, OS Gura Humorului, OS Solca, OS Marginea, OS Putna, OS Falcău, OS Brodina, OS Râşca, OS Pătrăuţi, îmbrăcaţi corespunzător muncii de fasonator mecanic, dotaţi cu drujbe dar şi cu echipamentele de protecţie necesare, s-au prezentat în faţa juriului, care a dat startul concursului.
„În vederea perfecţionării continue a personalului angajat al Direcţiei Silvice Suceava am organizat şi acest concurs la nivel judeţean. Unul dintre obiectivele urmărite este de a obţine rezultate pe latura protecţiei angajaţilor, ceea ce se face doar prin multă muncă şi măsuri de perfecţionare, pentru a ţine pasul cu legislaţia în vigoare. Câştigătorul competiţiei va participa la etapa naţională a concursului <Cel mai bun fasonator mecanic>”, a precizat Cristian Tomniuc - şeful Biroului Prevenţie şi Protecţie din cadrul Direcţiei Silvice Suceava.
Jurizarea a fost asigurată cu profesionalism şi responsabilitate de reprezentanţii Colegiului Silvic „Bucovina” de la Câmpulung Moldovenesc - Claudiu Popescu, Cristi Barbu şi Narcis Chira, un elev premiant care a efectuat exemplar şi demonstraţiile preliminare fiecărei etape de concurs.
Schimbarea lanţului drujbei, o misiune mai grea decât s-ar fi crezut
Prima probă de concurs, care, teoretic, este şi cea mai uşoară, s-a dovedit a fi foarte grea pentru majoritatea participanţilor. Asta deoarece schimbarea lanţului de la drujbă, cu întoarcerea lamei pe partea cealaltă, trebuia făcută contratimp şi respectând o serie de reguli clar stabilite şi anunţate.
După ce demonstraţia elevului Narcis Chira i-a lăsat „mască” pe mulţi dintre participanţi, acesta efectuând întreaga operaţiune în 17 secunde, concurenţii, ambiţionaţi, dar şi vizibil emoţionaţi, au ajuns să greşească atunci când se aşteptau mai puţin.
Tremurând de emoţie, unii au încurcat lanţul, pierzând timp preţios să îl descurce, au scăpat piuliţele de fixare a lamei sau au făcut alte greşeli contabilizate rapid de arbitri, care i-au depunctat conform regulamentului. Puşi pentru prima oară în situaţia de a efectua această operaţiune contratimp, într-un concurs, cu o mulţime de spectatori în jur, concurenţii au ajuns să greşească la operaţiuni elementare, din cauza emoţiilor, deşi fiecare din ei este foarte bun în ceea ce face, după cum au demonstrat la probele ulterioare, mult mai dificile.
Doborârea buştenilor, o problemă de tehnică şi precizie
O probă grea, la propriu şi la figurat, a fost cea a doborârii buştenilor. Trunchiuri mari de copaci, pregătiţi din timp de organizatori, erau aduşi pe braţe de oameni vânoşi, obişnuiţi cu munca în pădure, după care, cu o opinteală audibilă, urmată de un „buff!” ce răsuna în pădure, erau înfipţi într-un stativ special, cu colţi de fier, care să îi ţină fixaţi la sol.
Fiecare concurent avea apoi de decupat o porţiune din trunchi – tapă, după reguli precise, folosite în exploatarea masei lemnoase, pentru ca arborele să se prăbuşească într-un punct anume, astfel încât să producă cât mai puţine pagube în jur. Practic, concurenţilor li s-a trasat o linie pe care trebuia să pice buşteanul, iar tăietura lor, măsurată de arbitri cu laserul, trebuia să direcţioneze căderea trunchiului cât mai aproape de marcaj.
Experienţa concurenţilor în acest domeniu şi-a spus cuvântul, unii reuşind să stabilească linia de cădere cu o precizie uimitoare, doar dintr-o privire, dar, pentru a primi punctaj maxim, trebuiau să respecte şi toate regulile de protecţie, fiecare mişcare a lor fiind contorizată.
„La competiţie participă cei mai talentaţi fasonatori pe care noi îi avem în formaţiile noastre de exploatare. DS Suceava exploatează aproximativ 9% din volumul total de masă lemnoasă care se recoltează la nivelul judeţului, cu formaţii de exploatare de la 17 ocoale silvice. Cei mai buni fasonatori au fost invitaţi aici. Acţiunea are şi un caracter de instruire şi prevenire, astfel încât să fie evitate evenimentele neplăcute în această muncă grea care se desfăşoară în pădure.
Lemnul pe care formaţiile noastre de lucru îl exploatează se vinde în special pentru încălzirea locuinţelor, la populaţie şi la instituţiile bugetare, în special şcoli, grădiniţe”, a explicat Cătălin Diaconescu, directorul comercial al Direcției Silvice Suceava.
Cepuirea – fineţe şi rapiditate
Ultima probă, probabil cea mai spectaculoasă pentru majoritatea celor prezenţi, dar şi cea care a necesitat cele mai multe pregătiri pentru organizatori, a fost cea de cepuire.
Mai exact, fiecărui concurent i-a revenit un trunchi de copac, împănat cu cepuri de lemn, amplasate la distanţe stabilite prin regulament, într-un anumit unghi, pe care trebuiau să îl cureţe, cu drujba, în timp record, fără a face mişcări greşite, care i-ar fi expus vreunui pericol. Mai mult, tăieturile trebuiau să fie făcute ras pe suprafaţa trunchiului, orice diferenţă de peste 5 mm urmând să fie depunctată.
Îndemânarea fasonatorilor silvici, dobândită în practica de zi cu zi, şi-a spus cuvântul, aceştia descurcându-se foarte bine, deşi proba respectivă a fost introdusă abia anul acesta în concurs.
Festivitatea de premiere a celor mai buni fasonatori
„După muncă şi răsplată”, spune un vechi proverb, care, în cazul de faţă, a fost „după punctaje”.
Cum fiecare dintre concurenţi a câştigat mai mult la o probă, dar a pierdut la alta, jurizarea a fost foarte strânsă, departajarea concurenţilor făcându-se uneori la o diferenţă foarte mică.
Aşa se face că pe locul III s-au clasat doi concurenţi care au obţinut acelaşi număr de puncte - Ilie Popescu, de la OS Falcău, şi Gheorghe V. Popa, de la OS Stulpicani.
Locul II a fost ocupat de Constantin Gh. Bălău, de la OS Broşteni, în vreme ce titlul de „Cel mai bun fasonator mecanic 2016” i-a revenit lui Adrian Vasile Apetrei, de la OS Crucea, care va reprezenta judeţul Suceava la etapa naţională care va avea loc în luna iunie, la Sovata.
Festivitatea de premiere, oficiată de Cătălin Diaconescu, directorul comercial al Direcției Silvice Suceava, Cezar Straton, liderul Sindicatului „Silvicultorul”, Emanuel Havrici, şeful Ocolului Silvic Stulpicani (gazda acestui reuşit eveniment), precum şi de Romeo Butnariu, şeful Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava, a fost făcută în aplauzele celor prezenţi, care s-au bucurat pentru reuşita colegilor lor, dând dovadă de fair-play şi adresându-le felicitări sincere.
„Aceasta este cea de-a cincea ediţie a concursului <Cel mai bun fasonator>, care a fost introdus şi în contractul colectiv de muncă, alături de concursul <Cel mai bun pădurar>. Este o formă de perfecţionare profesională, o competiţie care îi ambiţionează pe colegii noştri fasonatori”, a adăugat Cezar Straton – liderul Sindicatului „Silvicultorul”, care a avut grijă ca toţi participanţii să fie recompensaţi cu premii băneşti, echipamente de protecţie, diplome, medalii şi cupe.
