Dosar de tentativă de viol, clasat după ce probele ADN au fost rătăcite

Un bărbat din comuna Fântânele acuză procurorii implicați în rezolvarea unui dosar de tentativă de viol că au tergiversat peste cinci ani cercetările, timp în care principalele probe ADN, care puteau face lumină în acest caz, au dispărut pur și simplu. După cinci ani și jumătate de la comiterea faptei, timp în care Ion Hrubariu, soțul femeii agresate în noaptea de 31 august 2010, a depus mai multe plângeri către parchetele competente, familia a primit acasă la începutul lunii aprilie o ordonanță de clasare a cazului, din lipsă de probe în dosar. În acest document, procurorul de caz explică modul în care au fost efectuate cercetările și faptul că, în această perioadă de timp, principalele probe ridicate de la locul faptei și trimise spre expertizare la Institutul Național de Criminalistică (INC) din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române (IGPR) au fost rătăcite, zădărnicind munca de câțiva ani în acest dosar.
Firul evenimentelor debutează în seara de 31 august 2010, când Viorica Hrubariu, atunci în vârstă de 55 de ani, se afla singură în locuința ei din satul Bănești, comuna Fântânele. În timp ce femeia se uita la televizor, în jurul orei 22.30, alimentarea cu energie electrică a casei a fost întreruptă brusc, iar peste femeie a dat buzna în casă un necunoscut. Acesta purta pe față o cagulă din pânză și avea în mână o șurubelniță, cu care a lovit-o pe femeie de mai multe ori în frunte. După ce a amenințat-o cu moartea, i-a spus femeii că vrea să întrețină relații sexuale cu ea, a trântit-o pe canapea și s-a năpustit asupra ei. În lipsa erecției, bărbatul s-a ridicat nervos și a părăsit locuința femeii, aceasta anunțând vecinii și poliția. Cercetările la fața locului au prelevat mai multe probe, respectiv cagula improvizată din material textil și șurubelnița, ambele folosite de agresor, precum și mai multe urme papilare. Deși la audieri femeia l-a indicat drept autor al agresiunii pe Liviu Ciobanu, un bărbat care lucrase împreună cu soțul și fiul acesteia în Italia, probele ridicate în urma cercetărilor efectuate de polițiști, în principal urmele papilare, i-au îndreptat pe aceștia către un alt suspect, Liviu Mistodie, din localitate. Prin rezoluția Parchetului de pe lângă Judecătoria Suceava din 14 decembrie 2010 s-a dispus începerea urmăririi penale față de Liviu Mistodie pentru tentativă la infracțiunea de viol, violare de domiciliu și amenințare. Propunerea făcută de procurori privind trimiterea în judecată la 24 februarie 2011 a lui Liviu Mistodie, pentru comiterea acestor infracțiuni, a fost respinsă de instanță pe motiv că probele administrate de procurori nu sunt corelate cu declarațiile femeii privind identitatea autorului, luându-se decizia efectuării unei expertize genetice ADN de către Institutul de Criminalistică din cadrul IGPR. Această expertiză, care putea lămuri discrepanțele apărute în dosar, fusese deja dispusă printr-o ordonanță a procurorilor la scurt timp după comiterea faptei, respectiv la data de 5 octombrie 2010, când au fost trimise institutului probele biologice aparținând suspectului Liviu Mistodie. Aceste probe erau formate din „fișa de custodie și plicul nr. 3”- care conținea mâneca unei cămăși cu urme de pete maronii și „fișa de custodie și plicul nr. 4”, care conținea depozitul subunghial prelevat de la femeia agresată. Aceste probe ar fi urmat să fie comparate cu probele biologice recoltate după o infracțiune de omor comisă de Liviu Mistodie în luna octombrie a anului 2010, în urma căreia acesta a fost condamnat și încarcerat.
Probele biologice trimise pentru expertizare în octombrie 2010 sunt de negăsit
După mai mult de un an și jumătate de la trimiterea probelor, pe 15 mai 2012, urmare a solicitărilor adresate de organele de poliție din cadrul IPJ Suceava, Institutul Național de Criminalistică (INC) comunică faptul că activitatea Laboratorului de Analize Genetice este suspendată din lipsa reactivilor. Șase luni mai târziu, pe 23 noiembrie 2012, într-o adresă nouă trimisă organelor de poliție din cadrul IPJ Suceava, INC a comunicat faptul că în cadrul Laboratorului de Analize Genetice vor fi efectuate numai expertizele cuprinse în listele de priorități la nivel național. La finalul adresei se menționa că materialele trimise în acest caz la institut se returnează către IPJ Suceava. După mai bine de doi ani și jumătate, în urma unei noi solicitări din partea IPJ Suceava, la data de 18 mai 2015, INC a trimis o adresă cu același conținut ca al adresei din data de 23 noiembrie 2012, în care se menționa că materialele trimise se returnează organului care a solicitat efectuarea expertizei. Aceste probe biologice nu au fost însă primite de către polițiștii suceveni. La 30 septembrie 2015, având în vedere vechimea dosarului, acesta a fost preluat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Suceava, pentru finalizarea lui în regim de urgență și efectuarea unei expertize genetice ADN de către specialiștii din cadrul Institutului de Medicină Legală Iași. Câteva zile mai târziu, o delegație a polițiștilor suceveni s-a deplasat la sediul INC, unde li s-a comunicat că probele biologice cerute au fost returnate către IPJ Suceava prin adresa din 23 noiembrie 2012, refuzându-se eliberarea unei copii de pe registrul de ieșiri al INC, care ar fi confirmat trimiterea probelor la Suceava. Alte câteva demersuri făcute de Poliția Municipiului Suceava, Serviciul Criminalistic, precum și de SRI în perioada octombrie-noiembrie 2015, nu au dus la identificarea coletului care conținea probele biologice. În urma unei convorbiri telefonice purtate cu șeful INC, chestorul Gabriel Țîru, acesta nu a exclus posibilitatea ca probele biologice să fi fost trimise din greșeală unei alte unități de parchet sau de poliție din țară. În data de 17 noiembrie 2015, INC a trimis o nouă adresă organelor de cercetare sucevene, în care este prezentat modul în care au fost înregistrate, manipulate, inventariate și predate probele primite de la Suceava. Astfel, în registrul de intrări/ieșiri a corespondenței INC, este consemnat la 23 noiembrie 2012 un „retur materiale” către IPJ Suceava. Verificările interne au arătat că scrisul din registru aparține agentului principal Liliana Stănilă, iar corespondența a fost predată la poșta specială de Maria Ivan.
Clasarea cauzei a fost făcută după mai mult de cinci ani de cercetări
În Ordonanța de clasare a cauzei, emisă de procurorul de caz la data de 4 aprilie 2016, acesta constată îndeplinirea necorespunzătoare din culpă a atribuțiilor de serviciu privind manipularea și expedierea materialului probator de către cei doi angajați din cadrul INC, fapt care a dus la dispariția probelor biologice esențiale pentru soluționarea cauzei. Procurorul a dispus prin aceeași ordonanță disjungerea cauzei către Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 București, în vederea efectuării de cercetări față de cei doi angajați ai INC, pentru săvârșirea infracțiunii de neglijență în serviciu. Prin aceeași ordonanță semnată de procuror a fost clasată și cauza având ca obiect săvârșirea infracțiunilor de tentativă de viol, violare de domiciliu și amenințare avându-l ca suspect pe Liviu Ciobanu, care în urma audierilor repetate și a testării acestuia cu aparatul poligraf a dovedit procurorului că nu există suficiente probe care să dovedească implicarea lui în aceste infracțiuni.
Soțul femeii agresate este hotărât să se adreseze instanței pentru rezolvarea cauzei
Ceea ce-i nemulțumește pe cei din familia Hrubariu, în casa cărora a avut loc tentativa de viol, este clasarea cauzei având ca obiect săvârșirea infracțiunilor, întrucât în urma pierderii materialului biologic recoltat nu mai există probe care să dovedească cine a comis infracțiunea. Ion Hrubariuspune că acest lucru nu s-ar fi întâmplat dacă cercetările nu s-ar fi lungit pe o perioadă atât de mare, de la tentativa de viol trecând aproape 6 ani de zile. De altfel, Ion Hrubariu, soțul femeii agresate, spune că în toți acești ani a făcut nenumărate plângeri către instituțiile de parchet, întotdeauna primind răspuns că se vor lua măsuri de soluționare a dosarului. Acesta este hotărât să se adreseze acum instanțelor de judecată, inclusiv la CEDO, pentru elucidarea dispariției probelor și pedepsirea autorului, în caz contrar fiind nevoit să solicite despăgubiri.