O familie de suceveni, Dana-Elena și Corneliu Stanciu, a adoptat anul trecut o fetiță în vârstă de 1 an și 7 luni, aflată în grija unui asistent maternal profesionist. Fetița fusese lăsată în maternitate imediat după naștere (2 octombrie 2013). Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Suceava a luat copilul din maternitate și l-a dat spre creștere, la doar șapte zile de la naștere, unui asistent maternal profesionist, zis și „părinte de profesie”. Unii spun că adopția este un act de generozitate, dar și o salvare pentru familiile care altfel nu ar putea avea copii. Șansa micuței Andreea Gabriela de a avea o mamă și un tată iubitori a fost întâlnirea cu cei doi membri ai familiei Stanciu, care, la rândul lor, se consideră foarte norocoși, binecuvântați că acest copil le-a schimbat viața în bine, a umplut golul din viața lor, după 12 de ani căsnicie în care nu au putut să aibă copii, din cauza unor probleme medicale.
I-au văzut ochii și au știut că este copilul mult dorit
Povestea emoționantă a familiei Dana-Elena și Corneliu Stanciu a început în septembrie 2014, când au depus la sediul DGASPC Suceava dosarul pentru adopție. Își doreau foarte mult copii, însă după mulți ani de încercări, tratamente, „minunea” nu s-a arătat. Erau foarte hotărâți să meargă pe acest drum, al adopției, indiferent de timpul de așteptare, indiferent de obstacolele pe care le-ar fi avut de depășit. Pe 2 octombrie 2015, Andreea Gabriela a devenit fiica familiei Stanciu, definitiv și irevocabil. Era al doilea copil pe care familia Stanciu îl vizitase, împreună cu reprezentanții Protecției Copilului Suceava. Familia Stanciu mai cunoscuse o fetiță abandonată, dar cu Andreea a fost „dragoste la prima vedere”.
„Pe 26 februarie 2015 am văzut prima fetiță pe care puteam să o adoptăm, dar nu a fost același impact ca atunci când am mers la asistentul maternal care o avea în grijă pe Andreea. S-a întâmplat după o lună, pe 26 martie 2015. Andreea avea 1 an și 7 luni și locuia la un asistent maternal din zona Fălticeni. Înainte de vizită, am primit o fotografie de la Protecția Copilului cu chipul Andreei. Când trebuia să se deschidă fotografia, s-a blocat imaginea pe monitor și am văzut doar jumătate din fotografie. I-am văzut doar ochișorii și am zis: aceasta este a noastră”, ne-a povestit Dana-Elena Stanciu, referent la Primăria Suceava.
A doua sau a treia zi după ce a văzut jumătate din chipul fetiței, familia Stanciu a mers acasă la asistentul maternal care avea grijă de ea, pentru a o cunoaște. „Era un boț de om, stătea pe mijlocul patului, cu ochii mari, albaștri, a sărit la noi și am zis în gândul nostru: gata, aceasta este. Când am ieșit din casă cu cei de la Direcție am întrebat: trebuie să vă mai dau un răspuns? Nu, au spus ei, se vede că este a dumneavoastră”, și-a amintit mama fetiței. A doua zi, soții Stanciu au dat răspunsul că nu mai vor să viziteze, să cunoască și alți copii. Andreea Gabriela era copilul mult dorit. Își doreau o fetiță sănătoasă, iar Dumnezeu le-a trimis un înger.
Părinți, după 12 de ani de așteptare
Din acel moment, viața soților Stanciu s-a schimbat radical, s-a schimbat în bine. Dacă până atunci viața părea monotonă, apariția unui copil în viața lor a fost o minune mult așteptată. Au recurs la adopție pentru că nu au putut avea copii pe cale naturală. „Vârsta își spunea de-acum cuvântul și am dorit să devenim părinți, pentru că viața fără un copil este pustie. Ne-am căsătorit în 2003 și Andreea a venit în casa noastră în 2015, după 12 ani. Dosarul pentru adopție l-am depus în 2014. Nu am crezut că va dura așa de mult și, totuși, mulți ne-au spus că a durat puțin. Sunt familii care așteaptă și doi, trei ani până să aibă un copil. Se face un curs, atestatele se reactualizează la un an de zile, dacă nu găsești copilul potrivit, acel copil pe care ți-l dorești. Noi am fost norocoși. Andreea ne-a schimbat viața. Tot ceea ce facem acum este pentru ea. Este universul nostru”, ne-a povestit Dana-Elena Stanciu.
„A venit spre noi, ne-a îmbrățișat și a fost prima dată când ne-a spus mami și tati”
Femeia și-a amintit cu mare drag de ziua în care Andreea Gabriela a intrat definitiv în casa lor, în viața lor, în inima lor. După mai multe vizite în familia Stanciu, obligatorii în procesul de adopție, după ce au petrecut mai multe weekenduri împreună, pe 23 aprilie 2015, de Sf. Gheorghe, Andreea a intrat și a rămas în casa lor. A fost o adevărată sărbătoare. Multe emoții, multă fericire. Părinții i-au pus jucării peste tot. Fetița a examinat fiecare jucărie, a intrat în fiecare cameră, după care i-a căutat din priviri pe mami și pe tati. „A fost momentul culminant. A venit spre noi, ne-a îmbrățișat și a fost prima dată când ne-a spus mami și tati. A fost suficient”, ne-au povestit părinții fetiței.
Poate că uneori se gândesc la faptul că puteau să recurgă la adopție mult mai devreme, dar, în același timp, se gândesc că așa a vrut Bunul Dumnezeu. „Noi ne-am rugat foarte mult la Mănăstirea Prislop, la părintele Arsenie Boca, și asta ne-a dat tăria să mergem mai departe, chiar dacă nu suntem la prima tinerețe. Rugăciunile nu au încetat. Acum ne rugăm pentru sănătatea fetiței noastre și pentru un gram de noroc. Noi ne-am dorit o fetiță pe care să o cheme Maria. Când am văzut că fetița pe care am adoptat-o are prenume de sfinți, Andreea Gabriela, ne-am bucurat enorm. Cine știe, poate, în viitor, o să mai adoptăm un băiețel, să aibă Andreea un frățior”, ne-a mai spus mama fetiței.
Dana-Elena Stanciu: Sunt foarte mulți copii care merită toată dragostea
Dana-Elena Stanciu îndeamnă familiile care vor să adopte un copil să facă acest lucru fără frică, pentru că sunt foarte mulți copii care așteaptă o mamă și un tată, sunt foarte mulți copii care merită toată dragostea. Corneliu Stanciu, tatăl fetiței, a completat că „nu trebuie să te gândești că tu crești copilul altuia. Este copilul tău din momentul în care ți-a intrat prima dată în casă. Este al nostru. Ne-a schimbat viața în bine. Am un sentiment de bucurie. Golul din viața noastră s-a umplut. Am știut de la început că este copilul nostru. Tot timpul ne jucăm, mereu vrea să fie lângă noi, să ne strângă în brațe. Am și nepoți, de la frate și de la soră, cu care Andreea se înțelege foarte bine. Părinții ne sunt alături, ne ajută foarte mult, iar fetiței noastre îi place colectivitatea, copiii, nu-i place să rămână singură, așa că avem o mare familie și suntem fericiți”.
„Simte nevoia de iubire, ne strânge în brațe, iar noi îi oferim iubire”
Cei doi soți Stanciu ne-au spus că îi vor povesti fetiței, când va fi momentul potrivit, despre cum a ajuns în familia lor. Dacă ea va dori să afle mai multe despre familia naturală o vor ajuta să afle. Dana-Elena Stanciu a dorit să îi mulțumească mult și asistentului maternal care a crescut-o pe Andreea Gabriela de la 7 zile, până la 1 an și 7 luni, pentru profesionalismul cu care a crescut-o, pentru educația pe care i-a oferit-o în primul an de viață. Familia Stanciu ține și acum legătura cu asistentul maternal. Dorința cea mare a părinților este ca fiica lor să fie sănătoasă și „să aibă multă bunătate”, în rest, spun ei, Dumnezeu îi va oferi totul.
„Parca ar fi de o viață la noi în casă. Nu i-am adus luna de pe cer. Mici jucărele, dar nu jucăriile au contat. Iubirea. Simte nevoia de iubire, ne strânge în brațe, iar noi îi oferim iubire. Ne strigă mereu: tati, mami… Suntem o familie fericită. Îndemnul meu este ca familiile să adopte copii. Cursurile, perioada de așteptare… nu este ușor, dar un copil merită orice sacrificiu, merită tot efortul”, a completat Dana-Elena Stanciu.
