Asociaţia Meşterilor Populari din Bucovina nu agreează proiectul Legii meşteşugarilor artizani

Asociaţia Meşterilor Populari din Bucovina nu agreează proiectul Legii meşteşugarilor artizani şi colaborează cu alte asociaţii similare din ţară la elaborarea unei Legi a meşterilor populari.

Preşedintele asociaţiei bucovinene, meşterul cioplitor Florin Cramariuc, a postat deja pe pagina sa de Facebook un proiect al Legii Meşterilor Populari (la care încă se mai fac completări), lege prin care se refuză din start stufosul proiect, care se află deja depus la Camera Deputaţilor, ticluit cu acceptul Asociaţiei Creatorilor Populari din România (ACPR - patronată de Muzeul Astra Sibiu), fără o consultare a asociaţiilor din ţară.

Proiectul de lege conţine obsesiv sintagma „meşteşugar artizan”, cu care meşterii populari nu sunt de acord

Proiectul Legii meşteşugarilor artizani sau Legea breslei meşteşugarilor artizani, aşa cum este stipulat, „stabileşte cadrul normativ special pentru organizarea meşteşugarilor artizani în vederea practicării meşteşugurilor artizanale, ca profesiune tradiţională, în breasla proprie, oficială”.

Florin Cramariuc, iniţiator şi membru fondator al Asociaţiei Meşterilor Populari din Bucovina, asociaţie în fruntea căreia se află de la înfiinţare, din toamna anului 2008, spune că proiectul de lege întocmit cu acceptul ACPR conţine obsesiv sintagma „meşteşugar artizan”, cu care meşterii populari nu sunt de acord.

„Artizanatul - spune el - era apanajul Cooperaţiei meşteşugăreşti din anii comunismului, un termen prea larg, sub care poţi să bagi orice, care cuprindea şi producţia de serie, pe când meşterul popular realizează piese unicat.”

„Este un proiect de lege care dezvoltă birocraţia...”

Proiectul de lege contestat de cei care nu vor să renunţe la denumirea de „meşter popular” (cu anexarea unei liste de meşteşuguri distinctive - cioplitor în lemn, olar, ţesător etc.) stârneşte şi alte nemulţumiri.

„Este un proiect de lege - accentuează Florin Cramariuc - care dezvoltă birocraţia prin înfiinţarea Camerelor teritoriale regionale şi a Camerei Naţionale a Meşteşugarilor Artizani, structuri care confiscă practic atribuţiile asociaţiilor meşterilor populari deja constituite”.

„Noi, meşterii populari din asociaţii - continuă el - avem deja autorităţi cu care colaborăm şi care au competenţe ce vizează activitatea noastră, de la Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, prin Centrul Naţional de Recunoaştere şi Echivalare a Diplomelor, la Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional şi Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, precum şi entităţi din administraţia publică locală ca Primăria, Muzeul etnografic, Centrul pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale...”

La proiectul Legii meşterilor populari conlucrează asociaţiile din Bucovina, Iaşi, Neamţ, Baia Mare, Târgu Mureş, Cluj şi Bucureşti

Florin Cramariuc spune că la elaborarea proiectului Legii meşterilor populari conlucrează, alături de asociaţia din Bucovina, asociaţiile meşterilor populari din Iaşi, Neamţ, Baia Mare, Târgu Mureş, Cluj şi Bucureşti.

„Nu vrem - subliniază el - ca meşterii populari să fie trecuţi, din punct de vedere fiscal, la comerţ, unde se poate pune pe tarabă orice, vrem să fim trecuţi la agricultură şi să avem un cod CAEN - care vizează clasificarea statistică naţională a activităţilor economice - separat, să nu figurăm la <şi altele>.”

„Mai dorim - spune el - ca certificarea ca meşter popular să fie făcută printr-un atestat eliberat de o comisie constituită sub patronajul unor entităţi ştiinţifice şi administrative, din care să facă parte reprezentanţii asociaţiilor meşterilor populari, cei ai autorităţilor culturale, precum şi persoane acreditate în domeniul etnografic şi al patrimoniului material şi imaterial.”

Asociaţiile meşterilor populari au luat deja legătura cu câţiva senatori şi deputaţi pentru a le sprijini în demersul lor

Florin Cramariuc a precizat faptul că asociaţiile meşterilor populari din ţară au luat deja legătura cu câţiva senatori şi deputaţi pentru a le sprijini în demersul lor de promovare a unui proiect de lege care să le recunoască statutul, să-i reprezinte şi să le susţină activitatea.

„Dacă nu va fi discutat proiectul nostru şi nu va fi promulgată o Lege a meşterilor populari, ci una a <meşteşugarilor artizani> vom lupta cu o birocraţie care nu ne reprezintă interesele, nu vom adera la aşa-numitele Camere teritoriale regionale şi vor continua să ne bazăm pe asociaţiile noastre, colaborând în continuare cu instituţiile care ne-au sprijinit până acum”.