Asociația Meșterilor Populari din Bucovina nu agreează proiectul Legii meșteșugarilor artizani

Asociația Meșterilor Populari din Bucovina nu agreează proiectul Legii meșteșugarilor artizani și colaborează cu alte asociații similare din țară la elaborarea unei Legi a meșterilor populari.
Președintele asociației bucovinene, meșterul cioplitor Florin Cramariuc, a postat deja pe pagina sa de Facebook un proiect al Legii Meșterilor Populari (la care încă se mai fac completări), lege prin care se refuză din start stufosul proiect, care se află deja depus la Camera Deputaților, ticluit cu acceptul Asociației Creatorilor Populari din România (ACPR – patronată de Muzeul Astra Sibiu), fără o consultare a asociațiilor din țară.
Proiectul de lege conține obsesiv sintagma „meșteșugar artizan”, cu care meșterii populari nu sunt de acord
Proiectul Legii meșteșugarilor artizani sau Legea breslei meșteșugarilor artizani, așa cum este stipulat, „stabilește cadrul normativ special pentru organizarea meșteșugarilor artizani în vederea practicării meșteșugurilor artizanale, ca profesiune tradițională, în breasla proprie, oficială”.
Florin Cramariuc, inițiator și membru fondator al Asociației Meșterilor Populari din Bucovina, asociație în fruntea căreia se află de la înființare, din toamna anului 2008, spune că proiectul de lege întocmit cu acceptul ACPR conține obsesiv sintagma „meșteșugar artizan”, cu care meșterii populari nu sunt de acord.
„Artizanatul – spune el – era apanajul Cooperației meșteșugărești din anii comunismului, un termen prea larg, sub care poți să bagi orice, care cuprindea și producția de serie, pe când meșterul popular realizează piese unicat.”
„Este un proiect de lege care dezvoltă birocrația…”
Proiectul de lege contestat de cei care nu vor să renunțe la denumirea de „meșter popular” (cu anexarea unei liste de meșteșuguri distinctive – cioplitor în lemn, olar, țesător etc.) stârnește și alte nemulțumiri.
„Este un proiect de lege – accentuează Florin Cramariuc – care dezvoltă birocrația prin înființarea Camerelor teritoriale regionale și a Camerei Naționale a Meșteșugarilor Artizani, structuri care confiscă practic atribuțiile asociațiilor meșterilor populari deja constituite”.
„Noi, meșterii populari din asociații – continuă el – avem deja autorități cu care colaborăm și care au competențe ce vizează activitatea noastră, de la Ministerul Educației și Cercetării Științifice, prin Centrul Național de Recunoaștere și Echivalare a Diplomelor, la Ministerul Culturii și Patrimoniului Național și Ministerul Muncii și Protecției Sociale, precum și entități din administrația publică locală ca Primăria, Muzeul etnografic, Centrul pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale…”
La proiectul Legii meșterilor populari conlucrează asociațiile din Bucovina, Iași, Neamț, Baia Mare, Târgu Mureș, Cluj și București
Florin Cramariuc spune că la elaborarea proiectului Legii meșterilor populari conlucrează, alături de asociația din Bucovina, asociațiile meșterilor populari din Iași, Neamț, Baia Mare, Târgu Mureș, Cluj și București.
„Nu vrem – subliniază el – ca meșterii populari să fie trecuți, din punct de vedere fiscal, la comerț, unde se poate pune pe tarabă orice, vrem să fim trecuți la agricultură și să avem un cod CAEN – care vizează clasificarea statistică națională a activităților economice – separat, să nu figurăm la «și altele».”
„Mai dorim – spune el – ca certificarea ca meșter popular să fie făcută printr-un atestat eliberat de o comisie constituită sub patronajul unor entități științifice și administrative, din care să facă parte reprezentanții asociațiilor meșterilor populari, cei ai autorităților culturale, precum și persoane acreditate în domeniul etnografic și al patrimoniului material și imaterial.”
Asociațiile meșterilor populari au luat deja legătura cu câțiva senatori și deputați pentru a le sprijini în demersul lor
Florin Cramariuc a precizat faptul că asociațiile meșterilor populari din țară au luat deja legătura cu câțiva senatori și deputați pentru a le sprijini în demersul lor de promovare a unui proiect de lege care să le recunoască statutul, să-i reprezinte și să le susțină activitatea.
„Dacă nu va fi discutat proiectul nostru și nu va fi promulgată o Lege a meșterilor populari, ci una a «meșteșugarilor artizani» vom lupta cu o birocrație care nu ne reprezintă interesele, nu vom adera la așa-numitele Camere teritoriale regionale și vor continua să ne bazăm pe asociațiile noastre, colaborând în continuare cu instituțiile care ne-au sprijinit până acum”.