Google
 
miercuri, 3 feb 2016 - Anul XXI, nr. 27 (6140)
ANUNŢURI ONLINE:
Acum: 0°C.
La noapte: °C. Meteo
Anunţuri OnlineMonitorulTVAlbum Foto
HoroscopRedacţiaPublicitate
Curs valutar euroEUR:Tendinta4,6559 lei
Curs valutar dolar americanUSD:Tendinta3,9517 lei
Newsletter Monitorul de Suceava RSS Monitorul de Suceava Monitorul de Suceava pe Google+ Monitorul de Suceava pe YouTube Monitorul de Suceava pe Twitter Monitorul de Suceava pe Facebook
Printeaza articolulPrintează articolul |  Trimite prin e-mailTrimite e-mail |  Trimite pe Yahoo MessengerMessenger |   1 imagine |   ø fişiere video

Atitudine

Organizaţiile de mediu doresc un plan de reconstrucţie ecologică a Vârfului Mestecăniş

de
(citeşte alte articole de la acelaşi autor)

Recenta decizie a Curţii de Apel Cluj prin care Hotărârea de Consiliu Local a comunei Pojorâta din 9 august 2010 vizând transferul gratuit către Consiliul Judeţean Suceava a suprafeţei de 9 hectare de teren a fost anulată a resuscitat şi activitatea organizaţiilor de mediu din Suceava în problema gropii de gunoi construită pe Vârful Mestecăniş, la aproape 1.100 de metri altitudine.

Florin Grădinariu, preşedintele Asociaţiei Biosilva Suceava, a menţionat că un plan de reconstrucţie ecologică a Vârfului Mestecăniş ar fi varianta cea mai corectă în acest caz.

„Asociaţia Biosilva consideră că lucrările de construcţie a depozitului de deşeuri trebuie să înceteze de urgenţă şi că se impune organizarea unei dezbateri publice pentru găsirea de noi soluţii pentru gestionarea deşeurilor din judeţul Suceava, la care să participe reprezentanţii Consiliului Judeţean Suceava, ai Agenţiei pentru Protecţia Mediului, ai Direcţiei de Sănătate Publică şi ai altor instituţii implicate, specialişti în domeniul mediului, precum şi reprezentanţii ONG-urilor de mediu şi cetăţeni din judeţul Suceava. Totodată, este absolut necesar ca cei care au aprobat şi au decis că amplasarea gropii de gunoi în Vârful Mestecăniş este o soluţie corectă să răspundă public în faţa cetăţenilor care au ieşit în stradă în vara anului 2015 pentru stoparea construcţiei acestei gropi de gunoi şi care au semnat petiţii în acest sens, dar şi în faţa oamenilor legii, care ar trebui să se autosesizeze şi să verifice dacă în acest caz nu s-au comis infracţiuni, având în vedere că cea mai mare parte a banilor publici primiţi pentru implementarea proiectului Sistemul Integrat de Management al Deşeurilor în Judeţul Suceava finanţat prin Programul Operaţional Sectorial – Mediu au fost cheltuiţi fără rost”, a arătat Florin Grădinariu.

 

Tentativele de a stopa construcţia gropii de pe Mestecăniş, sortite eşecului

Tentative de a opri construcţia gropii de gunoi de pe Mestecăniş au fost şi anul trecut, dar toate au fost ignorate de autorităţi. Preşedintele Asociaţiei Biosilva a precizat că în luna mai a anului trecut a fost iniţiată o dezbatere publică în Suceava cu tema “Depozitul ecologic de deşeuri Pojorâta - Proiect de succes sau dezastru ecologic?” la care au fost prezenţi preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Cătălin Nechifor, directorul Agenţiei de Protecţie a Mediului, Vasile Oşean, şeful Direcţiei de Sănătate Publică Suceava, Ludovic Abiţei, reprezentantul localnicilor din Valea Putnei, Aristide Maxim, precum şi reprezentanţi ai ONG-urilor de mediu. Ulterior, peste 2.000 de persoane au semnat petiţia pentru stoparea gropii de gunoi de pe Mestecăniş, iar pe 5 iunie 2015, de ziua Mondială a Mediului, peste 500 de cetăţeni au participat la un protest împotriva proiectului, pichetând sediul Consiliului Judeţean şi cel al Agenţiei de Protecţie a Mediului din municipiul Suceava.

 

Ce soluţii propun asociaţiile de mediu

Reprezentanţii Asociaţiei Biosilva spun că au depus la Consiliul Judeţean Suceava un set de soluţii menite să îmbunătăţească, în mod real, sistemul actual de gestionare a deşeurilor, încă nefuncţional, în vederea limitării la minim a utilizării depozitului de deşeuri amplasat în comuna Pojorâta.

Astfel, printre cele mai importante soluţii propuse au fost:

- Stabilirea unor ţinte cantitative pe termen scurt (5 ani) şi mediu (până la 10 ani).

Spre exemplu: 30% reducere a generării de deşeuri până în 2020, respectiv 50% până în 2025 (măsuri de reducere prezentate mai jos); 50% redirectare de la rampă a deşeurilor până în 2020, 80% până în 2025 (peste 200 de oraşe europene au reuşit să atingă ţinta de 80% redirectare de la rampă, prin soluţiile prezentate mai jos, în perioade cuprinse intre doi şi 15 ani).

- Separarea deşeurilor şi asimilabile la sursă pe trei tipuri de deşeuri: biodegradabile, reciclabile (carton, metale, sticlă şi materiale plastice) şi fracţia reziduală (pentru eliminare prin depozitare), nu în două fracţii (uscată şi umedă), aşa cum prevede actualul sistem;

- Colectarea deşeurilor prin organizarea unui program de ridicare separată a deşeurilor, pe categorii, după următorul model: Miercuri, vineri şi duminică – deşeuri biodegradabile; Luni şi joi – deşeuri reciclabile. Marţi şi sâmbătă – fracţia reziduală. Deşeurile sanitare, scutecele şi alte produse de igienă vor fi colectate alături de fracţia reziduală.

- Implementarea sistemului PAYT – „plăteşti-pentru-cât-arunci”, ceea ce va motiva cetăţenii să arunce mai puţin, va încuraja colectarea selectivă şi va penaliza producerea deşeurilor reziduale. În cazul unui sistem format din 3 componente (reciclabil, compostabil, rezidual) deşeurile reciclabile şi cele compostabile ar putea fi ridicate gratuit, însă pentru deşeurile reziduale se plăteşte suplimentar. Deşeurile reciclabile şi compostabile care nu sunt colectate corect, ci amestecat, vor trebui plătite la fel ca fracţia reziduală. În Slovenia, sistemul PAYT a fost implementat astfel: locuitorii oraşului erau încurajaţi să aducă materialele reciclabile colectate separat direct la un centru de colectare. Aici deşeurile erau cântărite, iar locuitorii erau răsplătiţi în puncte care se deduceau din factura lunară de salubrizare. În prezent, prin acest sistem se colectează aproximativ 30 de tone pe an, fără să fie nevoie de implicarea operatorilor de salubritate.

- Compostarea deşeurilor organice, biodegradabile, atât in zona urbană, cât şi în cea rurală;

- Program de asistentă gratuită pentru educaţia cetăţenilor cu linie verde de apel telefonic gratuit, ateliere, seminarii susţinute de experţi, materiale informative şi expertiză din partea ONG-urilor locale/în domeniu;

- Înfiinţarea unui centru comunitar de Reutilizare, Reparare şi Deconstrucţie, care poate aduce beneficii financiare considerabile primăriilor şi cetăţenilor prin reintroducerea în sistem a unor materiale şi resurse care altfel ar ajunge la rampa de deşeuri. Cetăţenii ar putea dona aici produse, materiale de care nu mai au nevoie. Acestea ar fi reparate şi revândute la preţuri accesibile. Centrele vor colecta unelte, mobilă şi alte obiecte de la proprietari sau din clădiri vechi. În Gothenburg, Suedia, există cel mai mare ecoparc din lume. Kretsloppsarken este exemplul perfect de aplicare practică a ierarhiei “zero deşeuri”. Localnicii sunt educaţi în privinţa prevenţiei generării deşeurilor; reintroduce în sistem tot ceea ce poate fi refolosit dăruind o nouă viaţă deşeurilor şi sortează în scopul reciclării tot ceea ce nu poate fi reparat şi refolosit. Centrul de “minerit urban” Kretsloppsarken produce 1,2 milioane de euro/anual în beneficiul municipalităţii Gothenburg.

Astfel, Asociaţia Biosilva consideră că este vital să fie îmbunătăţită transparenţa decizională cu privire la Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Suceava pentru ca proiectul să funcţioneze mai eficient decât s-a derulat până acum şi să poată fi efectiv implementat, iar deciziile de până acum să fie asumate de cei care le-au luat şi să fie corectate prin soluţii viabile implementate cu succes în alte ţări europene, şi nu numai, cu impact pozitiv atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung asupra sănătăţii cetăţenilor, economiei locale şi a mediului înconjurător.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Organizaţiile de mediu doresc un plan de reconstrucţie ecologică a Vârfului Mestecăniş.
 Vizualizări articol: 2230 | 
Notează articolul: 
  • Nota curentă 4.33/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
 | Nota curentă: 4.3 din 6 voturi
Organizaţiile de mediu doresc un plan de reconstrucţie ecologică a Vârfului Mestecăniş4.356

Iulius Mall Suceava
AnnaCori
Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.


1.   Comentariu trimis de
( 3 feb 2016, 20:06:01
Organizatiile de mediu vand pielea ursului din padure, deoarece balul inca nu este gata, pentru ca mai sunt cai extraordinare de atac.
Gurile rele spun ca va fi angajata o firma renumita de avocati care sa faca treaba juristilor de la CJ Suceava.
Binenteles, respectiva firma va fi bine platita din banii statului. Speram ca DNA-ul sa fie pe faza, poate mai pescuiesc ceva.
Asa ca... rabdare, asteptati sa vedeti ce va face CJ Suceava, apoi poate va infingeti la un ciolanas de ros.
Ca sa fiu clar: cat a fost batalia, asociatiile au dat din gura, dar razboiul l-a purtat apicultorul. Acu' ca a castigat o batalie, ne-am adus aminte ca suntem romani si ca dupa razboi multi "viteji" se arata, dar razbelul inca nu s-a terminat. Stati sa inceapa firma de avocati ********* sa-si faca treaba, si atunci o sa se vada cat de bataioase sunt respectivele organizatii. O sa aveti o surpriza.
Cat despre apicultorul care a marcat... sunt alaturi de tine, si iti urez multa bafta si sanatate pentru luptele ce vor veni. Sper sa pot ajuta si eu cu ceva bani pentru ca o sa ai nevoie. Bafta Aristide.

Timpul de 60 zile în care puteaţi posta comentarii pe marginea acestui articol a expirat.



Meniul ZILEI în restaurante sucevene

HaiHui prin Bucovina

Ultima oră: local

Alte articole

Alte titluri din Local

Ştiri video

Ultima oră: naţional - internaţional

Alte articole

Gala Top 10 Suceveni

Top Articole

Elia Studio - Salon de infrumusetare
Mersul trenurilor de călători

SONDAJE

Consideraţi Legea antifumat în spaţiile publice o măsură bună?

Da
Nu
Nu mă interesează

Fotografia zilei - fotografie@monitorulsv.ro

Fotografia zilei

Reteta Zilei

Bucataria pentru toti Sangria Este o băutură ce provine din Spania și Portugalia, ușor de pregătit și acasă. Este acum la modă și pe la noi, mai ales la petrecerile oferite rudelor din țară de românii care lucrează în străinătate. Se găsește în ultima vreme și... Citeşte