Zeci de mii de bovine din zona de munte a județului riscă să dispară

Modificarea criteriilor de acordare a subvențiilor pentru bovinele crescute la munte, în sensul că ajutorul financiar pentru zonele defavorizate montane mai poate fi primit doar de fermierii care au minimum zece vaci adulte, este o lovitură cruntă pentru marea majoritate a crescătorilor din cele 37 de comune din județ incluse în zona montană defavorizată. Într-un memoriu înaintat principalilor factori de decizie din România, semnat de doctorul veterinar Petrea Dulgheru, președintele Colegiului Medicilor Veterinari Suceava, în numele crescătorilor de animale din zona de munte, se arată că în cele 37 comune din județ din zona montană sunt înregistrate peste 18.400 de exploatații, cu peste 70.000 de bovine, media fiind de 3,8 capete per gospodar.
„Este cea mai dură lovitură dată oamenilor din zona montană a județului Suceava, în ultimii 26 de ani”
„După 2014, cu noua formă de acordare a subvenției, mai primesc subvențiile pentru zonă montană defavorizată doar 53 de exploatații nonprofesionale, gospodării ale populației și 74 de societăți comerciale. În procente, pentru această măsură nouă, mai iau subvenție 0,69% din totalul exploatațiilor. Este cea mai dură lovitură dată oamenilor din zona montană a județului Suceava, în ultimii 26 de ani”, a arătat Petrea Dulgheru, care a venit cu cifrele concrete amintite mai sus.
În aceste condiții, dacă nu se va schimba ceva, zeci de mii de capete de bovine crescute în zona montană vor dispărea, avertizează crescătorii de la munte.
Proprietățile fărâmițate nu permit o comasare atât de rapidă
În memoriul înaintat în numele fermierilor din zona de munte se arată că această schimbare bruscă a legislației este un dezastru pentru proprietarul de pășune de la munte care, în majoritate, deține 1-5 hectare de teren.
„Dacă cineva dorește să primească subvenție, după acest model, trebuie să aibă în total, cu vaci, cu juninci, cu tineret, cu reforme, 20-22 de capete și circa 45 de hectare de fâneață și pășune, pentru a le hrăni. În comunele noastre astfel de proprietari sunt sub 1%, iar dovada se vede în numărul celor care mai sunt eligibili pentru subvenții. Această schemă, de la București sau de la câmpie, este imposibil de implementat la munte. De asemenea pentru vițeii de lapte sau de carne gospodarii nu mai primesc subvenții deloc”, se arată în memoriu.
Petrea Dulgheru a explicat că, la munte, 3 sau 5 bovine înseamnă 10-15 capete la câmpie. Asta în primul rând pentru că la munte perioada de pășunat este mult mai redusă, iar în rest animalul trebuie ținut în grajd și hrănit.
Dulgheru a admis că este nevoie de comasare, este nevoie ca fermierii să se dezvolte și să-și mărească efectivele, condiții în care o parte vor dispărea, însă această trecere nu poate fi atât de bruscă.
„În primul rând, trebuie să se facă o strategie pentru munte, pe 25-30 de ani, susținută de toate partidele, care să nu fie modificată la șase luni, la doi ani sau la patru ani, în funcție de cum se schimbă partidele la guvernare”, a declarat Dulgheru. El a arătat că a achiziționat și crescut, până în 30 ianuarie 2014, șase bovine din rasa Charolaise pură din Franța, însă fără un sprijin financiar, de care beneficiază fermierii din toată Uniunea Europeană, a renunțat la această activitate.
„De doi ani de zile, de când a apărut această bătaie de joc față de munte, le-am vândut, la fel cum au făcut și alți oameni care au avut inițiativă. Am și 21 de ovine pe care trebuie să le vând”, a declarat Petrea Dulgheru.
“Mi s-a impus să cosesc fânul după 1 iulie, însă asta ar însemna să produc doar celuloză și mucegai”
O altă problemă, la fel de serioasă, este legată de condițiile de agro-mediu impuse la accesarea subvențiilor pe pășune, în zona defavorizată de munte. Obligativitatea fermierilor de a nu cosi pășunea mai devreme de 1 iulie este considerată total absurdă, în contrast total cu specificul zonei montane.
Petrea Dulgheru a declarat: „Am renunțat la subvenția pe pășune din cauza condițiilor de agro-mediu. Mi s-a impus să cosesc fânul după 1 iulie, însă asta ar însemna să produc doar celuloză și mucegai. Este o directivă europeană interpretată prost de unii domni de la București, care nu au treabă cu muntele”, a declarat crescătorul de animale și doctorul veterinar Petrea Dulgheru.
Vacile „prea bătrâne”, tăiate de pe listă la subvenții
Problemele crescătorilor de vaci de la munte sunt foarte multe și complexe.
Toader Pîntea, crescător de bovine din Dorna Arini, a explicat, într-un interviu pentru emisiunea „Viața Satului”, de la TVR, că are o exploatație cu 23 de bovine, din care 12 vaci cu lapte și restul tineret. Deși ferma sa nu este mică, bărbatul nu a reușit să încaseze subvenție pentru vaca defavorizată de la munte.
„Problema este că cele zece vaci trebuie să aibă toate până în vârsta de 8 ani. Eu am 12 vaci cu lapte, dar sub vârsta de opt ani am doar șapte, restul sunt de nouă și zece ani”, a explicat crescătorul. El a mai arătat că în cazul subvenției standard pe cap de animal, pe care o încasează la același nivel cu toți crescătorii din țară, primește bani doar pentru opt bovine, câte avea pe 31 ianuarie 2013, data de referință aflată în vigoare și astăzi.
„Am 23 de animale, dar iau bani pentru opt”, și-a spus năduful crescătorul.
Crescător: „Nu știu dacă mai sunt trei fermieri din Dorna Arini care iau subvenții pe vaca cu lapte defavorizată”
Un alt crescător din Dorna Arini, Daniel Popa, este nemulțumit că, pentru subvenția pe pășune, i s-a cerut să facă un curs de agro-mediu.
„Am absolvit un liceu cu profil veterinar și o școală post-liceală în agro-turism, dar se pare că nu este suficient. Cred că o să ni se ceară și facultate ca să creștem vaci”, a declarat bărbatul pentru emisiunea „Viața Satului”.
„Nu știu dacă mai sunt trei fermieri din Dorna Arini care iau subvenții pentru vaca cu lapte defavorizată. La noi e munte, nu se face porumb, nu se face grâu, e frig. Avem trei luni de vară de pășunat, iar în rest vaca stă în grajd și trebuie să mănânce. Nu este normal să fim puși pe același rang cu crescătorii de la câmpie. Dacă nu se întâmplă ceva cred că încet o să dispară de tot vacile din zona de munte a județului”, a mai spus crescătorul din Dorna Arini.