Elevii Colegiului Național de Informatică ”Spiru Haret” au marcat împlinirea a 157 de ani de la Mica Unire. Pornind de la ideea că aceasta a reprezentat ”dorința cea mai vie, cea mai aprinsă, cea mai generală a națiunii române”, după cum contemporanul acesteia, Nicu Gane, susținea, activitatea intitulată „Alexandru Ioan Cuza – Domnul Unirii”, desfășurată vineri, 22 ianuarie 2016, în aula colegiului, a adus în prim-plan calitățile celui care și-a propus să ”uite toată prigonirea și ura, iubind deopotrivă pe cel ce l-a iubit și pe cel ce l-a urât, neavând înaintea ochilor decât binele și fericirea nației române” (fragment din „Jurământul de credință” al domnitorului Cuza).
Sub coordonarea conducerii colegiului: directorul Virginel Iordache și adjuncta Anișoara Huțupaș, a cadrelor didactice din catedra de istorie și geografie – prof. Liliana Iftode, Maria Atănăsoae, Florentina Atomei, Tatiana Matei și a bibliotecii colegiului, reprezentate de Roxana Chiriac, elevii din clasele a X-a A, C, D, F, G, H și a XII-a B au sărbătorit ziua de 24 ianuarie 1859 – considerată etapa de bază pentru desăvârșirea Unirii din 1918.
Organizatorii activității au transmis că s-a urmărit „plasarea în contextul internațional a evenimentului Unirii de bază și a conturării personalității lui Alexandru Ioan Cuza, având ca suport documentele vremii, pornind de la acțiunile de reformare a statului, precum și de la demnitatea și diplomația pe care le-a manifestat de-a lungul domniei. Perspectiva artistică a epocii a fost reprezentată, mai întâi, printr-o scurtă incursiune în literatura contemporană închinată Unirii din 1859, completată de punerea în scenă a povestirii Moș Ion Roată și Vodă Cuza, de Ion Creangă, și încheiată cu un recital folk, cu melodii legate de evenimentul serbat, printre care: Cuvântul lui Roată către Divan și Candela”.
În același spirit de sărbătoare a fost amenajată și o expoziție de imagini și documente cu referire la tema activității.
La final, toți cei prezenți au fost invitați la Hora Unirii.
„Dacă, în secolul al XIX-lea, Cezar Bolliac afirma că «Unirea României într-un singur stat […] a fost simtimentul național în toate părțile României, de când istoria a început a ne spune câte ceva despre Dacia», astăzi, se poate spune că ideea de unitate nu doar a însoțit vremurile și a însuflețit edificarea României ca stat, în trecut. Ea, mai presus de toate, consfințește în continuare înfrățirea sufletească și solidaritatea ideatică a tuturor celor de același neam. Moștenirea spirituală a românilor este una colosală, de aceea generației prezente îi revine rolul de a transmite mai departe elemente care ne definesc și ne individualizează, ne fac unici: frumusețea plaiurilor, dragostea pentru tot ce înseamnă «românesc», sensibilitatea față de valorile tradiționale naționale, puterea de a sta mereu semeți precum strămoșii, în fața vâltorilor și, nu în ultimul rând, credința care unește oamenii între ei și, tot ce e uman cu desăvârșirea”, a completat prof. Florentina Atomei.