“Alexandru Ioan Cuza – Domnul Unirii”, la Colegiul de Informatică „Spiru Haret”

Elevii Colegiului Naţional de Informatică ”Spiru Haret” au marcat împlinirea a 157 de ani de la Mica Unire. Pornind de la ideea că aceasta a reprezentat ”dorinţa cea mai vie, cea mai aprinsă, cea mai generală a naţiunii române”, după cum contemporanul acesteia, Nicu Gane, susţinea, activitatea intitulată „Alexandru Ioan Cuza – Domnul Unirii”, desfăşurată vineri, 22 ianuarie 2016, în aula colegiului, a adus în prim-plan calităţile celui care şi-a propus să ”uite toată prigonirea şi ura, iubind deopotrivă pe cel ce l-a iubit şi pe cel ce l-a urât, neavând înaintea ochilor decât binele şi fericirea naţiei române” (fragment din „Jurământul de credinţă” al domnitorului Cuza).

Sub coordonarea conducerii colegiului: directorul Virginel Iordache şi adjuncta Anişoara Huţupaş, a cadrelor didactice din catedra de istorie şi geografie - prof. Liliana Iftode, Maria Atănăsoae, Florentina Atomei, Tatiana Matei şi a bibliotecii colegiului, reprezentate de Roxana Chiriac, elevii din clasele a X-a A, C, D, F, G, H şi a XII-a B au sărbătorit ziua de 24 ianuarie 1859 – considerată etapa de bază pentru desăvârşirea Unirii din 1918.

Organizatorii activităţii au transmis că s-a urmărit „plasarea în contextul internaţional a evenimentului Unirii de bază şi a conturării personalităţii lui Alexandru Ioan Cuza, având ca suport documentele vremii, pornind de la acţiunile de reformare a statului, precum şi de la demnitatea şi diplomaţia pe care le-a manifestat de-a lungul domniei. Perspectiva artistică a epocii a fost reprezentată, mai întâi, printr-o scurtă incursiune în literatura contemporană închinată Unirii din 1859, completată de punerea în scenă a povestirii Moş Ion Roată şi Vodă Cuza, de Ion Creangă, şi încheiată cu un recital folk, cu melodii legate de evenimentul serbat, printre care: Cuvântul lui Roată către Divan şi Candela”.

În acelaşi spirit de sărbătoare a fost amenajată şi o expoziţie de imagini şi documente cu referire la tema activităţii.

La final, toţi cei prezenţi au fost invitaţi la Hora Unirii.

„Dacă, în secolul al XIX-lea, Cezar Bolliac afirma că <Unirea României într-un singur stat [...] a fost simtimentul naţional în toate părţile României, de când istoria a început a ne spune câte ceva despre Dacia>, astăzi, se poate spune că ideea de unitate nu doar a însoţit vremurile şi a însufleţit edificarea României ca stat, în trecut. Ea, mai presus de toate, consfinţeşte în continuare înfrăţirea sufletească şi solidaritatea ideatică a tuturor celor de acelaşi neam. Moştenirea spirituală a românilor este una colosală, de aceea generaţiei prezente îi revine rolul de a transmite mai departe elemente care ne definesc şi ne individualizează, ne fac unici: frumuseţea plaiurilor, dragostea pentru tot ce înseamnă <românesc>, sensibilitatea faţă de valorile tradiţionale naţionale, puterea de a sta mereu semeţi precum strămoşii, în faţa vâltorilor şi, nu în ultimul rând, credinţa care uneşte oamenii între ei şi, tot ce e uman cu desăvârşirea”, a completat prof. Florentina Atomei.