În evidențele Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Suceava se înregistrau, la sfârșitul anului trecut, 180 de asistenți maternali profesioniști care au câte doi copii în plasament. Opt dintre acești „părinți de profesie” au grijă de câte doi copii cu dizabilități, 129 au în plasament doi copii fără dizabilități și 43 cresc în familia lor câte un copil cu dizabilități și unul fără dizabilități. Numărul total al asistenților maternali profesioniști din județ este în acest moment de 426 (Serviciul AMP), dintre care 397 sunt activi (au grijă de 614 copii și tineri): 200 au un singur copil în plasament (49 cu dizabilități și 151 fără dizabilități), 180 de asistenți maternali profesioniști au doi copii în plasament, 16 asistenți maternali profesioniști au trei copii în plasament (opt au copii fără dizabilități, șase au doi copii sănătoși și un copil cu dizabilități și doi „părinți de profesie” au un copil sănătos și doi copii cu dizabilități).
Familii de asistenți maternali
La DGASPC Suceava sunt înregistrate și familii de asistenți maternali. Cinci copii părăsiți de propriii părinți sunt crescuți de o familie de asistenți maternali din Cornu Luncii, satul Dumbrava. Paraschiva și Cătălin Ailincă încearcă să rescrie „Dumbrava minunată” a lui Sadoveanu cu povești trăite nu de Lizuca și Patrocle, ci de cinci copii părăsiți de cei care le-au dat viață și care au primit a doua șansă în familia de asistenți maternali. Cei cinci copii crescuți de familia de asistenți maternali din Dumbrava primesc multă dragoste din partea celor care nu le-au dat viață, dar sunt adevărații lor părinți. De fapt, așa sunt strigați de copii: mama și tata.
Paraschiva și Cătălin Ailincă sunt hotărâți să îi ajute pe copii și după ce împlinesc 18 ani. „Noi o să ne ocupăm de ei în continuare. Vrem ca băiatul cel mare să aibă un serviciu, după ce termină profesionala, să aibă o casă, să își facă un viitor. La fel și pentru ceilalți mai mici. Ne-am atașat de ei și nu concepem viața fără ei. Casa noastră este plină mereu. Nu este ușor, dar este foarte frumos”, ne-a spus mama Paraschiva, femeia care oferă multă dragoste, dar și primește multă dragoste din partea copiilor pe care îi îngrijește.
Un alt exemplu de familie de asistenți maternali profesioniști am întâlnit și la Fălticeni. Acum 18 ani, Lucreția și Constantin Todirică au ales să îmbrățișeze o meserie despre care cei doi soți nu știau pe atunci aproape nimic. Încurajați de o fundație umanitară și de un medic, în anul 1998, Lucreția și Constantin Todirică din Fălticeni au devenit peste noapte asistenți maternali și și-au propus să salveze bebeluși abandonați în spitale. Au salvat 24 de suflete, 24 de copilași care au fost abandonați de mame în spitale. 20 de copii îngrijiți de familia Todirică și-au găsit deja familii care i-au adoptat, iar un copil a fost „recâștigat” de familia naturală. În casa asistenților maternali mai sunt acum trei minori, copii care nu duc lipsa părinților naturali pentru că au parte de multă dragoste din partea „părinților de profesie”.
Cei mai mulți copii crescuți de asistenți maternali provin din mediul rural
La sfârșitul anului 2015, în sistemul de protecție public se aflau 1.119 copii și tineri în plasament în servicii de tip familial (din care 614 în plasament la asistenți maternali profesioniști, 381 în plasament în familia lărgită și 124 în familii și persoane fără grad de rudenie), alți 500 de copii și tineri în servicii de tip rezidențial și 131 de copii și tineri în servicii de tip rezidențial private. Copiii aflați în dificultate care au ajuns în grija asistenților maternali suceveni au vârste cuprinse între 0 – 18 ani. Unii dintre copii au fost părăsiți în maternități sau spitale, alții provin din centre de plasament, iar o altă parte sunt copii proveniți din familii aflate în situație de risc, iar pentru a preveni instituționalizarea acestora Protecția Copilului ia măsura plasamentului la asistent maternal profesionist. Cei mai mulți copii (415) care au ajuns în plasament la asistenți maternali profesioniști provin din mediul rural.
Din ce ne-au explicat reprezentanții Protecției Copilului Suceava, cele mai multe familii din mediul rural care ajung în situație de risc „nu îndeplinesc condițiile materiale pentru creșterea copiilor. Alți copii provin din familii dezorganizate, în care părinții sunt alcoolici. Sunt și cazuri de mame care își aduc copiii la Protecția Copilului, în vederea plasamentului la un asistent maternal profesionist, pe motiv că vor să plece în străinătate, să-și caute un loc de muncă și nu are cine să aibă grijă de copilul lor”. Din cei 614 copii și tineri îngrijiți de „părinți de profesie”, 184 au vârste cuprinse între 10 și 14 ani.