Clădirea Centrului Cultural Bucovina va găzdui săptămâna viitoare prima reprezentație artistică ce se va juca pe scena Teatrului Municipal „Matei Vișniec”, recent înființat de municipalitatea suceveană.
„Primăria municipiului Suceava și Teatrul Municipal «Matei Vișniec» Suceava vă invită la primul spectacol care se va juca pe scena teatrului sucevean, duminică, 29 noiembrie 2015, la ora 18.00”, a spus managerul noii instituții artistice, Carmen Veronica Steiciuc.
Ca un omagiu adus dramaturgului bucovinean Matei Vișniec, care a acceptat ca teatrul nou înființat la Suceava să-i poarte numele, primul spectacol va fi unul montat după piesa „Angajare de clovn”, care-i poartă semnătura, spectacol pus în scenă la Teatrul „George Ciprian” din Buzău, în regia lui Daniel Bucur, și aflat în premieră la Suceava cu o distribuție de excepție: Ionel Mihăilescu, Magda Catone și Paul Chiribuță; asistent regie – Simona Hodoș; scenografie – Carmen Paiu și Valeriu Mlădin; muzica – Adrian Fundescu.
Biletele se găsesc începând de sâmbătă, 21 noiembrie, la Casa de bilete a Teatrului Municipal „Matei Vișniec” Suceava, în clădirea cinematografului Modern, zilnic, de luni până vineri, între orele 15.00-20.00, iar sâmbătă și duminică, între orele 9.00-21.00. Costul unui bilet este de 20 de lei pentru adulți și 10 lei pentru elevi, studenți și pensionari.
Evenimentul se desfășoară, precum multe dintre evenimentele sucevene actuale, sub egida Suceava 2021, contribuind alături de acestea la diversificarea vieții culturale sucevene și la susținerea candidaturii orașului Suceava, împreună cu Bucovina, în competiția pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021.
Pe scurt, povestea pe care iubitorii de cultură o vor urmări, pusă în scenă, este următoarea: trei clovni, parteneri din tinerețe, se regăsesc într-o sală de așteptare pentru o audiție. Sunt bătrâni, depășiți și în așteptarea disperată a cuiva care să-i angajeze. După bucuria revederii, intervine angoasa competiției. Nicollo, Filippo și Peppino se luptă pentru o slujbă incertă. Fiecare, convins de talentul său artistic, încearcă să se impună în fața celorlalți. Toate armele sunt folosite de cei trei clovni la pensie: intimidarea, ipocrizia, trădarea, răutatea, batjocura, violența. Ei sunt, pe rând, victime sau atacatori într-o lume absurdă, fără ieșire, cu accente beckettiene: absurditatea situației, dar și a limbajului naște situații comice, în înlănțuiri nesfârșite.
Se refugiază în amintiri pentru a uita de angoasa situației actuale, retrăind numere de clovnerie executate împreună cu succes. Încearcă astfel să scape de realitatea crudă: acum nimeni nu are nevoie de ei. Prietenia ce-i leagă nu reușește să estompeze setea de a fi recunoscut drept cel mai bun.
Clovnul este o ființă profund metafizică, o ființă cu picioarele pe pământ și capul în nori, care este preocupată de ziua de mâine, de hrana și adăpostul lui, dar care în același timp, prin eforturile sale artistice naive, derizorii și fără țintă, devine un arhetip al condiției umane.
