Primul neurochirurg care a profesat vreodată în Suceava este un român din Republica Moldova, dr. Anatoli Buzdugan. A venit la Spitalul de Urgență ”Sfântul Ioan cel Nou” Suceava în urmă cu 15 ani, pe teren gol, cu intenția de a înființa aici o secție de neurochirurgie. De la 1 ianuarie 2016, visul i se împlinește: compartimentul de neurochirurgie, cu zece paturi, se transformă în secție, cu un număr de paturi cel puțin dublu și cu cinci medici neurochirurgi. Trei titulari – dr. Buzdugan, dr. Cătălin Blănaru, dr. Manuela Șestac, unul cu contract de prestări servicii – dr. Constantin Căldare și încă un medic care vine periodic de la Clinica ”Sfântul Spiridon” din Iași pentru a asigura linia de gardă. Dincolo de receptivitatea pentru acest proiect a celor care au condus în acești 15 ani Spitalul de Urgență, reușita înființării secției de neurochirurgie se datorează în primul rând doctorului Buzdugan, unul dintre cei mai apreciați medici cu această specialitate din țară. Absolvent, în 1986, al Facultății de Medicină din Chișinău, dr. Buzdugan s-a specializat în neurochirurgie tot în Republica Moldova.
Din postura de șef al secției de neurochirurgie a spitalului regional din Bălți, pe care a înființat-o, a venit la Iași, în 1995, pentru doctorat. Statul român nu i-a recunoscut specializarea și a fost nevoit să mai dea o dată examen. ”A fost frustrant. În Moldova eram medic primar neurochirurg la spitalul regional din Bălți, cu opt ani de practică. Aici au «acceptat» să iau examenul de medic specialist”, povestește dr. Buzdugan. În afară de spitalele din Chișinău și Bălți, a fost și medic pe front. În 1991 a lucrat în Transnistria, la un spital de campanie. ”Am operat pacienți împușcați în cap, în coloană, tot ce ne venea de pe câmpul de luptă. Am fost primul medic care a plecat din clinica din Chișinău la un spital de campanie. Se formau echipe interdisciplinare de la spitalul republican, care erau trimise în Transnistria”, își amintește medicul.
Rezerva nr. 29 de la chirurgie i-a fost prima casă în Suceava
La sfârșitul doctoratului la Iași, unul dintre profesorii săi i-a spus că spitalul din Suceava caută de mai mulți ani neurochirurg. La început a spus că se mai gândește la asta. După jumătate de an, același profesor l-a informat că la Suceava postul de neurochirurg a fost scos la concurs. S-a prezentat, a promovat examenul și în septembrie 2000 a venit aici. I s-a oferit să locuiască în spital, în rezerva nr. 29, în secția de chirurgie generală. A locuit în spital până înainte de Crăciun.”A fost o perioadă în care ieșeam din spital maximum o oră, două pe zi, ca să mă familiarizez cu orașul. A fost epuizant, absolut toate urgențele erau dirijate spre mine, făceam gardă 24 de ore din 24. Începeam programul la ora 6.00, la 7.00 eram deja în sala de operații, să intru primul, în sala curată. E preferabil să operezi pe creier sau pe coloană înainte să fi fost în sală peritonite”, spune dr. Buzdugan.
Prima operație la Suceava a făcut-o în a treia zi după ce s-a mutat aici. Un copil de 6 ani, care căzuse pe trepte pe casa scării. Traumatism cranio-cerebral, comă profundă. ”L-au adus netransportabil direct la Reanimare. Cineva de acolo a zis că este un neurochirurg la Chirurgie și m-au chemat. În prima săptămână a fost copilul în comă, a doua la fel, după patru săptămâni a plecat acasă pe picioare”, povestește medicul.
Din rezerva nr. 29 s-a mutat cu trei zile înainte de Crăciun, când i-a venit și familia, soția cu cei doi copii. De atunci, cu răbdare și perseverență, și-a urmărit țelul care l-a adus la Suceava: înființarea secției de neurochirurgie.
”Fiind primul neurochirurg care a venit aici, a trebuit să muncim foarte mult, să ne afirmăm și să demonstrăm că fără neurochirurgie nu poate exista un spital de urgență. Mi-aș fi dorit să evolueze lucrurile un pic mai repede – gândiți-vă că sala de operație pentru neurochirurgie a fost înființată abia în 2009, mi-aș fi dorit să nu fiu nevoit să înfrunt anumite prejudecăți, dar astăzi mă bucur că vom avea această secție în spital”, afirmă medicul. Printre cei care au susținut cel mai mult înființarea unei săli de operație doar pentru neurochirurgie, spune dr. Buzdugan, au fost directorul spitalului de la acea vreme, Costică Dăscăliuc, și dr. Doina Ganea Motan, pe latura medicală.
”România e acasă; aceeași limbă, aceeași mentalitate, aceleași obiceiuri”
Îl întreb dacă în România se simte acasă și-mi răspunde că da: ”România e acasă; aceeași limbă, aceeași mentalitate, aceleași obiceiuri. Sunt născut peste Prut, dar prin ceea ce fac aici, prin efortul meu, reușim, cred, să influențăm opinia publică, să apropiem oamenii care vorbesc aceeași limbă și fac parte din același popor”. Copiii săi, Radu și Rodica, și-au finalizat studiile în România. Spre nobila profesie a părinților s-a îndreptat doar Rodica, medic stomatolog. Radu a studiat finanțe și lucrează la o bancă în Viena.
Când vorbim despre ce îi lipsește, doctorul îmi spune că îi este dor de părinții rămași dincolo de Prut, de colegi, de prietenii din copilărie și, din când în când, de atitudinea mult mai tolerantă față de celălalt, care, spune el, e tipică în Republica Moldova. ”În România e un pic diferit”, zâmbește ușor trist.
În cei 15 ani, de când operează pe creier și coloană în Spitalul de Urgență Suceava, din 3.500 de intervenții chirurgicale efectuate per total compartiment neurochirurgie, peste 2.500 au fost realizate de el. O treime din intervenții o reprezintă operațiile pe coloana vertebrală, o treime tumorile cerebrale și o treime traumatismele cranio-cerebrale. De trei ani, de când numărul de neurochirurgi din spital a crescut, ”respirăm mai ușor”. Sala de intervenții neurochirurgicale este dotată la cele mai înalte standarde, sucevenii au învățat că se pot trata cu succes și în spitalul de acasă, iar numărul de pacienți trimiși la Iași pentru intervenții de specialitate este din ce în ce mai mic.
Unul dintre sucevenii care au optat pentru spitalul de acasă pentru a se opera de hernie de disc avansată a fost directorul Muzeului Bucovinei, Emil Ursu. În luna iunie a acestui an a ajuns la spital cu probleme serioase la coloană și deja cu pareză la un picior. ”De la prima întâlnire cu domnul doctor Buzdugan, am căpătat încredere totală, din simplul fapt că nu mi-a promis nimic. În condițiile în care în România toată lumea promite tot ce se poate, absența oricărei promisiuni mi s-a părut de bun augur. Perioada de spitalizare m-a convins că dr. Buzdugan este un profesionist desăvârșit, că spitalul din Suceava merită toată atenția și tot respectul datorită condițiilor oferite pacienților. De asemenea, m-a convins că a căuta îngrijire medicală în altă parte, ceea ce uneori necesită cheltuieli importante, este în cele mai multe cazuri un moft”, ne-a declarat directorul Emil Ursu. Recuperarea după operație a fost rapidă și completă, el reluându-și munca mult mai repede decât preconizase medicul inițial.
Mai menționăm că, în ciuda nenumăratelor oferte de muncă primite de la clinici din străinătate, dr. Anatoli Buzdugan a rămas la Suceava. Spune că mai are planuri aici: secția de neurochirurgie să aibă 5-6 medici, iar aceștia să se supraspecializeze pe patologii, în funcție de aptitudini și preferințe.
