„Nu se poate construi moschee în ţara voievozilor”

Preasfințitul Ambrozie, Episcopul Giurgiului, a criticat sâmbătă, în cuvântul său ţinut în timpul slujbei de la Mănăstirea Putna, oficiată de sărbătoarea Adormirea Maicii Domnului, decizia autorităţilor centrale de a aproba construcţia unei moschei de mari dimensiuni în Bucureşti, dar şi aprobarea Legii nr. 217/2015, privind interzicerea cultului persoanelor vinovate de genocid. Criticile au fost formulate în cuvântul pe care Preasfințitul Ambrozie l-a rostit în faţa a peste 6.000 de credincioşi veniţi sâmbătă la hramul Mănăstirii Putna.

Episcopul Giurgiului le-a transmis credincioşilor că „nu se poate construi moschee în ţara voievozilor” şi le-a transmis conducătorilor ţării că „e o mare povară să duci neamul pe umerii tăi, aşa cum spunea părintele Iustin Pârvu”. „Pe unii îi lasă genunchi şi unii s-au operat. Bine ar fi să nu ne lase mintea. Să nu ne lase mintea şi cugetul nostru românesc. Nu se poate construi moschee în ţara voievozilor, a ighemonilor”, a spus Preasfinţitul Ambrozie. El a amintit că deja există o moschee în parcul Carol, „o foarte frumoasă” moschee în Constanţa, dar şi un Consiliu Consultativ al Cultelor la care fiecare cult recunoscut preia preşedinţia prin rotaţie.

Înaltul ierarh a criticat vehement şi adoptarea Legii nr. 217/2015, privind interzicerea cultului persoanelor vinovate de genocid, subliniind că „nu se pot scoate legi noaptea împotriva propriului popor”. „Nu se poate să condamni intelectualitatea românească care a pătimit atât de mult, încât Petre Ţuţea spunea nu se pot povesti atrocităţile care s-au petrecut în temniţele şi închisorile româneşti, când voiau să-i reeduce la Piteşti sau când au murit şi au fost îngropaţi în gropi comune. Bunicul meu a luptat la Cotul Domului şi a văzut români murind acolo. Iar eu nu pot să accept că sunt nepot de bandit”, a mai spus Episcopul Giurgiului. El s-a întrebat cine condamnă astăzi Gulagul, dar şi deportările de orice fel, cum ar fi cele din îndepărtata Siberie, „acolo unde copiii se jucau cu craniile părinţilor morţi”, sau cea din Bărăgan. „Cine mai vorbeşte astăzi, pentru că s-a dat lege care condamnă? Noi nu îndemnăm la dezbinare sau la ură, dar vorbim de istorie”, a precizat Preasfinţitul Ambrozie.

„Niciodată biserica nu a mers împotriva neamului, statului şi ocârmuirii, oricum a fost ea, bună sau rea”

El a ţinut să atragă atenţia că Biserica Ortodoxă Română nu a fost consultată nici înainte ca autorităţile să aprobe construcţia unei moschei de mari dimensiuni în Bucureşti sau înainte de aprobarea Legii privind interzicerea cultului persoanelor vinovate de genocid. Episcopul Giurgiului consideră că autorităţile centrale nu pot să promoveze o lege făcută noaptea, necitită, nestudiată şi care nu a fost dezbătută în comisiile de specialitate, şi, mai mult, fără consultarea Bisericii Ortodoxe, „biserica naţională din România”. „Şi dacă suntem biserică naţională trebuie să fim consultaţi. Pentru că niciodată biserica nu a mers împotriva neamului, statului şi ocârmuirii, oricum a fost ea, bună sau rea. Trebuie să avem demnitate să mărturisim adevărul, altfel voievozii noştri se răsucesc în mormânt. Biserica neamului ar trebui întrebată. Nu suntem şovini. Suntem atât de primitori încât străinului îi dai casa şi masa ta. Dar asta până în momentul în care se leagă de credinţa copiilor tăi”, a mai spus Preasfinţitul Ambrozie.

Slujba de sărbătoarea Adormirea Maicii Domnului de la Putna a fost oficiată de un sobor de peste 50 de preoţi, printre care şi înalte feţe bisericeşti din Ucraina şi Republica Moldova, sobor condus de Episcopul Giurgiului, Preasfinţitul Ambrozie.

La finalul slujbei, Episcopul Giurgiului i-a dăruit stareţului Mănăstirii Putna, Melchisedec Velnic, un tricolor şi două statui, una cu Ştefan cel Mare călare şi una a domnitorului Vlad Ţepeş, sculptate de copiii din taberele organizate la iniţiativa Patriarhului României, Preafericitul Părinte Daniel.

Politicienii nu au lipsit nici anul acesta de la slujba de sărbătoarea Adormirea Maicii Domnului

La hramul Mănăstirii Putna au participat credincioşi din toate colţurile judeţului şi din ţară, mulţi dintre aceştia venind îmbrăcaţi în costume populare, cei cu care am vorbit spunându-ne că astfel vor să păstreze tradiţiile moştenite din strămoşi.

Printre cei care au venit sâmbătă la Mănăstirea Putna s-a numărat şi comisarul european pentru politici regionale, Corina Creţu, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Cătălin Nechifor, senatorii PSD Ovidiu Donţu şi Neculai Bereanu. La slujba religioasă au asistat şi preşedintele PNL Suceava şi secretar general al partidului, senatorul Gheorghe Flutur, vicepreşedintele PNL pentru Regiunea de Nord-Est, deputatul Ioan Balan, senatoarea PNL Steliana Miron, viceprimarul Sucevei Lucian Harşovschi, lângă aceştia fiind prezent şi primarul comunei Putna, Gheorghe Coroamă.
Printre cei care au participat la slujbă s-a numărat şi prefectul judeţului Suceava, Constantin Harasim.