Staţiunea experimentală „Mătrăşoaia”

Pentru Vasile Mătrăşoaia legumicultura şi cultivarea plantelor se confundă cu un mod de viaţă. Pasiunea cu care-şi îngrijeşte „copiii” nu poate fi descrisă în cuvinte, aşa că nimeni nu se miră când îl vede în „dialog” cu vreo roşie sau vreo plantă exotică adusă lângă Dumbrăveni pentru a se aclimatiza. Terenurile unde se află şi serele lui Vasile Mătrăşoaia produc nu doar legume dintre cele mai diverse, ci şi alte culturi aflate pentru prima dată în „rod”. Fără teama de a greşi se poate spune că ferma de lângă Dumbrăveni este un câmp experimental destul de exotic.

O oază de verdeaţă într-un ocean de teren pârjolit

Islazul pârjolit de secetă îţi sare în ochi imediat ce ai trecut calea ferată din apropiere de Halta Bursuceni. Aproape cât vezi cu ochii totul pare mort, fără vreo speranţă, cel puţin pentru acest an. Şi totuşi, în acest imens şi nedorit peisaj selenar există o oază de verdeaţă, cu apă şi culturi care ar face invidios pe oricine. Este ferma de legume a lui Vasile Mătrăşoaia, un loc unde totul prinde culoare şi viaţă.

În serele legumicultorului cresc într-o zi cât la alţii în şapte soiuri dintre cele mai diverse, unele dintre ele în premieră, şi asta pentru că lui Vasile Mătrăşoaia îi place diversitatea şi doreşte mereu să încerce şi să testeze ceva nou.

Nu mai puţin de 47 de soiuri de roşii şi-au găsit locul pe terenul de lângă Dumbrăveni. Pe lângă soiurile testate şi garantate deja, Vasile Mătrăşoaia experimentează anul acesta şi altele. Cele mai multe roşii „în teste” au venit de la Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău, doctor-inginer Costel Vînătoru, unul dintre cei mai apreciaţi specialişti în domeniu, fiind omul cu care Vasile Mătrăşoaia a stabilit o legătură strânsă.

Printre roşiile plantate pentru prima dată de Vasile Mătrăşoaia se numără cele din soiul gigant, care la maturitate pot atinge 1,5-2 kilograme bucata, dar şi alte roşii mai puţin uzuale, cum ar fi cele galbene, tigrate sau negre.   

Dovlecelul care se regenerează

Pe lângă 14 soiuri de ardei gras, 6 soiuri de gogoşari, 8 soiuri de ardei capia, 11 soiuri de păstăi şi 7 soiuri de conopidă, Vasile Mătrăşoaia se mai mândreşte şi cu 11 soiuri de ardei iute, despre ardeiul buchet spunându-se că ar fi cel mai „al dracului” din lume.

La fel de bine „convieţuiesc” în ferma de lângă Dumbrăveni vinetele albe, vinetele tigrate şi vinetele clasice. „Este pentru prima dată când cultiv vinete albe şi tigrate din seminţe aduse de la Staţiunea de Cercetare din Plovdiv, Bulgaria. Până acum se comportă foarte bine şi cred că aclimatizarea a fost bună”, a mărturisit Vasile Mătrăşoaia.

Printre legumele cu care Vasile Mătrăşoaia se mândreşte sunt cele 11 soiuri de castraveţi. Momordica este soiul de castravete despre care legumicultorul crede că va avea succes pe piaţă, şi asta ca urmare a calităţilor terapeutice pe care le are şi care sunt deja recunoscute la nivel mondial. Printre efectele benefice ale consumului de castravete Momordica, cunoscut şi sub denumirea de insulina vegetală, sunt cele de tratare a diabetului, dar şi calităţile sale anticancerigene. Castravetele alb este o altă „inovaţie” din ferma de lângă Dumbrăveni, căruia i se adaugă castravetele maro şi cel ţepos.

O altă legumă pe care Vasile Mătrăşoaia a adus-o în premieră în acest an este dovlecelul chinezesc, care se regenerează după ce din el s-a tăiat o bucată.

Şofran, busuioc şi „vedeta” lophanthus anisatus

Culoarea este cuvântul de ordine la ferma lui Vasile Mătrăşoaia. Pe lângă verdele plantelor şi tot soiul de culori ale legumelor, există şi alte plante care îmbogăţesc paleta. Una dintre acestea este şofranul, petalele plantei fiind culese cu grijă de legumicultor şi puse la uscare într-un solar închis şi în care temperatura sare zilnic de 70 de grade Celsius.

Pe terenurile rodnice de lângă Dumbrăveni cresc şi 7 soiuri de busuioc, dintre care 4 sunt alimentare. „Anul viitor vreau să testez alte trei tipuri de busuioc, unul pentru salate, cu frunzele cât palma, unul cu miros de lămâie şi celălalt cu miros de scorţişoară. Pentru multe dintre legumele şi plantele pe care le am aici la nivel experimental trebuie să le mulţumesc specialiştilor de la staţiunile de cercetare din Buzău, Bacău şi Plovdiv, cu care am relaţii extraordinare”, a precizat Vasile Mătrăşoaia.

„Piesa de rezistenţă” din fermă este însă o plantă cu origini asiatice, adusă şi aclimatizată în România de doctor inginer Costel Vînătoru. Se numeşte lophanthus anisatus şi poate fi folosită în industria alimentară şi medicina naturală. Are numeroase proprietăţi medicinale, fiind cunoscută în special pentru prevenirea şi tratarea gastritei, a tulburărilor de bilă, a hepatitei, a accidentelor cerebrale vasculare. Contribuie la sporirea imunităţii organismului, echilibrează procesele metabolice, conferind astfel o stare de linişte persoanelor predispuse la stres.

„Ce poate fi mai frumos decât să vorbeşti cu o plantă şi să o vezi cum creşte?”

Chiar dacă unele plante sau legume sunt pentru prima dată pe mâna lui Vasile Mătrăşoaia, acesta nu le consideră „favorite”. Aşa se face că tot ceea ce creşte în fermă primeşte aceeaşi atenţie din partea legumicultorului.

„Pentru mine e pasiune şi atât. Nu trece zi fără să mă uit la ceea ce am cultivat, fie că este afară, fie că este în seră. Am o pensie care mi-ar permite să duc o viaţă liniştită, dar în momentul în care nu voi mai face meseria asta e ca şi cum aş muri. Îmi place să experimentez mereu, să aflu noutăţi, să mă documentez şi să fiu la curent cu toate informaţiile din domeniu. Ce poate fi mai frumos decât să vorbeşti cu o plantă şi să o vezi cum creşte?”, s-a întrebat Vasile Mătrăşoaia.

Pasiunea sa nu are limite, iar acest aspect se citeşte pe faţa şi în ochii lui Vasile Mătrăşoaia, un om pentru care legumicultura trebuia inventată dacă nu ar fi existat.

Şi pentru că-i place să fie la curent cu tot ce mişcă în lume şi în judeţ, legumicultorul ascultă mereu ştirile la radio şi citeşte „Monitorul de Suceava”, ziar la care s-a abonat în urmă cu mai mulţi ani şi pe care-l consideră cel mai bun din judeţ.