Google
 
luni, 3 aug 2015 - Anul XX, nr. 177 (5989)
ANUNŢURI ONLINE:
Acum: 0°C.
La noapte: °C. Meteo
Anunţuri OnlineMonitorulTVAlbum Foto
HoroscopRedacţiaPublicitate
Curs valutar euroEUR:Tendinta4,6586 lei
Curs valutar dolar americanUSD:Tendinta4,1342 lei
Newsletter Monitorul de Suceava RSS Monitorul de Suceava Monitorul de Suceava pe Google+ Monitorul de Suceava pe YouTube Monitorul de Suceava pe Twitter Monitorul de Suceava pe Facebook
Printeaza articolulPrintează articolul |  Trimite prin e-mailTrimite e-mail |  Trimite pe Yahoo MessengerMessenger |   1 imagine |   ø fişiere video

Presiune

Balan îi cere lui Nechifor să facă demersurile necesare pentru finalizarea şoselei de centură a Sucevei

de
(citeşte alte articole de la acelaşi autor)

Preşedintele Organizaţiei Municipale Suceava a PNL, deputatul Ioan Balan, i-a solicitat preşedintelui Consiliului Judeţean şi al PSD Suceava, Ioan Cătălin Nechifor, să facă demersurile necesare pe lângă Guvernul condus de Victor Viorel Ponta pentru finalizarea şoselei de centură a Sucevei. Balan a arătat că şoseaua de centură reprezintă unul din marile proiecte de dezvoltare ale Sucevei care a demarat în perioada în care Gheorghe Flutur se afla la şefia administraţiei judeţene. ”Gheorghe Flutur s-a zbătut foarte mult pentru acest proiect, din care a mai rămas de realizat doar 10%, lucrări ce puteau fi executate în trei luni. Am asistat în schimb la trei ani de neimplicare a guvernării PSD. Îmi amintesc că anul trecut am fost ameninţaţi în repetate rânduri cu prezenţa lui Victor Viorel Ponta la Suceava, la inaugurarea şoselei de centură. Am spus atunci că mă bucur de această inaugurare, chiar dacă e făcută de PSD în campania electorală, pentru că până la urmă sucevenii sunt cei care beneficiază de această investiţie, dar a fost praf în ochi”, a declarat Balan. El a spus că Nechifor are obligaţia să facă presiunile necesare pentru ca Guvernul să aloce banii în vederea finalizării rutei ocolitoare. ”Cred că este momentul în care încă se mai poate face ceva. Consiliul Judeţean, preşedintele Cătălin Nechifor, care este liderul principalului partid de guvernământ, are obligaţia de a face toate demersurile pe lângă guvernarea condusă de Victor Viorel Ponta, acela care îşi are originile la Pârteşti. E acelaşi om care ne spunea că va face câte în lună şi stele pentru Suceava, e acelaşi om care era şeful Guvernului şi prin noiembrie anul trecut şi care este şeful Guvernului şi astăzi. Nu s-a schimbat nimic. El are toate pârghiile să pună în mişcare aceste lucruri. Este un haos de nedescris în Suceava din punct de vedere al traficului. Suceava este un nod rutier extrem de important pentru cei care vor să ajungă în Ucraina, Polonia şi cred că inaugurarea şoselei de centură ar însemna un lucru vital pentru fluidizarea traficului”, a conchis Ioan Balan.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Balan îi cere lui Nechifor să facă demersurile necesare pentru finalizarea şoselei de centură a Sucevei.
 Vizualizări articol: 2350 | 
Notează articolul: 
  • Nota curentă 2.60/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
 | Nota curentă: 2.6 din 5 voturi
Balan îi cere lui Nechifor să facă demersurile necesare pentru finalizarea şoselei de centură a Sucevei2.655

Iulius Mall Suceava
AnnaCori
Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.


1.   „Cereți și vi se va da m**e, ... trimis de
( 3 aug 2015, 11:41:40
... bateți și veți primi o bătaie soră cu moartea”
Mathias 7.7
Nu c-aș avea ceva cu Bălăneii și Miauneii din partidul Miau, dară hai să ne mai ușurăm puțintel în pălăria Monitorilor ș-a lor precampanie electorală mânărită din blockstarturi.
Înc-o dată se confirmă anticipata axare a viitoarei campanii electorale pe fundamentul gregar al postulatului „Ba p-a mă-tii, că-i mai neagră!”
Fără să se grăiască nimică despre PROIECTE ȘI IDEI, se bate toaca pe tema vetustă a șoselei de centură.
Temă devenită anacronică atâta timp cât această sforărie și-a epuizat potențialul ... lucrativ-neimpozabil (adicătelea șpăgos).
De la șușaua de centură loc de promenadă al fetițelor cu condicuță și al curvelor de oameni, fără condicuță, din politichia de mărgăritar Rrumânească, S-A FURAT ABSOLUT TOT CE SE PUTEA FURA.
Deci, șmenozeli se mai pot face ioc, tema și subiectul nemaifiind utile decât drept laitmotiv al clasicelor și plictisitoarelor touchdownuri jegoase din seria analizei gnoseologice a mărimii și culorii cuibarului mamei oponentului elctoral.
Și la urma urmei, ce atâta frăsuială pentru șoseaua asta de centură, care ar trebui să fie denumită Route 66 - adicătelea șoseaua nimănui, care vine de nicăieri și se îndreaptă vertiginos spre Chaos?
În masterplanul rețelelor rutiere și de trasport prognozat până în aul 2020, linia de demarcație dintre lumea cilivizată și Bantustanul Bananier sucevean este trasată de ciotul de autostradă Iași- Târgu-Mureș.
Aclo se isprăvește civilizația.
1.1  RE: „Cereți și vi se va da m**e, ... trimis de
( 3 aug 2015, 11:42:26
Mai sus de această rută, pe charta Absurdistanului Rromânesc, în dreptul Părții de Gios a Bukowinei se poate înscripționa avertismentul clasic - „Hic sunt leones”, iar pe post de watermarks al periculozității străbaterii acestei zone să fie utilizate poze miniaturale cu maimuțe, baobabi, banane, nuci de cocos, tigve de oameni înfulecați de canibali, cutii de conserve goale, pamperși folosiți, chiștoace de jointuri, ace de seringă și prezervative resapate prin vulcanizare.
QUI PRODEST această mult-trâmbițată șosea de centură? (în afara Miaunelului pohticios la încă o tură de prosteală a maimuțelor riverane plaiului leonin?)
Cine este șoseaua de centură și ce vrea ea? de unde vine și încotro se îndreaptă?
Răspuns: vine din piszda mă-sii și asigură legătura de mare viteză către mama draaqului.

O ȚARĂ DE MAIMUȚOI STRATEGI!
O ȚARĂ DE MAIMUȚE CERȘETOARE!
2.   Comparație imposibilă trimis de
( 3 aug 2015, 13:41:11
Sibiu Capitală culturală europeană 2007*
(* împreună cu orașul Luxemburg)

Oraș- municipiu reședință de județ, având o populație de peste 147.000 de locuitori, al 14-lea oraș al țării, funcție de numărul de locuitori.
Prima atestare documentară în anul 1191.
Oraș-martir al Revoluției din Decembrie 1989.
În Sibiu își are sediul Bursa Monetar Financiară și de Mărfuri, instituție emblematică a mediului de afaceri din România.
Adăpostește sediile consulatelor Austriei, Germaniei și Luxemburgului.
Oraș înfrățit cu 10 localități de anvergură din SUA, Austria, Germania, Belgia, Franța, Marea Britanie, Japonia, Venezuela.
Este un important nod rutier și feroviar, fiind străbătut de Coridorul 4 European, drumul european E68/E81 (drumul național DN1).
În Sibiu se intersectează E68 Nădlac - Brașov, E81 Halmeu Constanța, DN1 București - Borș, DN7 București - Nădlac, DN14 Sighișoara - Sibiu.
Centura rutieră a orașului în lungime de 20 de km este la standard de autostradă (17,2 km) iar tronsonul din A1 inaugurat și dat în exploatare se întinde până la Săliște.
Sibiul are 3 autogări operaționale pe plan intern și internațional.
Principalul operator de transport este „Atlassib”.
20 de linii de transport în comun deservesc locuitorii orașului. Alături de acestea în oraș mai există 8 companii de taxi.
Are un aeroport internațional recent modernizat, care asigură legături directe cu Austria, Spania, Germania, Marea Britanie și Italia.
Are un Spital Clinic de Urgență dotat la standarde europene, alături de care mai ființează Spitalul Clinic de Pediatrie, Spitalul Militar de Urgență și Spitalul CFR.
Sibiul cuprinde un total de 35 de hoteluri și pensiuni.
2.1  RE: Comparație imposibilă trimis de
( 3 aug 2015, 13:43:05
Sibiul este un important centru universitar al țării, un număr de 28.000 de studenți regăsindu-se în instituțiile de învățământ superior de aici:
Universitatea „Lucian Blaga”
Academia Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu”
Universitatea Alma Mater
Universitatea Româno-germană

=====
Principale repere culturale și turistice:
I. Palatul Bruckenthal și Muzeul Național Bruckenthal cu următoarele domenii de interes:
Galeria de Artă Europeană
Galeria de Artă Românească
Biblioteca Bruckenthal - cuprinzând circa 280.000 de volume, bibliotecă inițiată de însuși baronul Samuel de Bruckenthal prin cele aproape 16.000 de volume donate.
Cuprinde printre altele 778 de manuscrise, 442 incunabule, 30.000 de titluri de carte europeană rară, provenind din sec. XVI - XVIII, 1.500 de volume de carte românească rară,
Muzeul de Istorie
Muzeul de Istorie Naturală
Muzeul de Istoria Farmaciei
Muzeul de Vânătoare
Sala cu frescă

II. Complexul Național Muzeal ASTRA, reprezentat prin
Muzeul Civilizației Populare Tradiționale Astra
Muzeul de Etnografie Universală
Muzeul Civilizației Transilvane Astra
Muzeul de Etnografie și Artă Populară Săsească

III. Obiective istorice:
Numeroase lăcașuri de cult reprezentate Catedrala Ortodoxă, cea Evanghelică, precum și biserici aparținând diferitelor culte.
Centrul istoric al orașului cuprinzând Zidul Cetății, Piața Mare, Turnul Sfatului, Turnul scărilor, Pasajul scărilor, Podul Minciunilor, Casa Albastră
Cetăți medievale la Nocrich, Săliște, Biertan, Cisnădie, Mediaș Moșna, cetăți țărănești la Valea Viilor și Copșa Mare.

IV. Pelerinaj cultural la Rășinari, localitatea natală a lui Octavian Goga (casa memorială) și Emil Cioran.
2.2  RE: Comparație imposibilă trimis de
( 3 aug 2015, 13:44:42
V. Instituții de cultură:
Sala Thalia - sală de teatru și concert, care adăpostește sediul Filarmonicii de Stat din Sibiu
Casa de Cultură a Municipiului
Teatrul Național Radu Stanca, fondat în 1788
Teatrul de Balet
Teatrul pentru Copii și tineret Gong.

VI. Manifestări culturale tradiționale:
Festivalul Internațional de Teatru
Festivalul Internațional de Jazz
Festivalul Internaţional de Film
Astra Film Festival
Festivalul ARTMANIA
Festivalul "Cântecele Munţilor"
Sibiu Opera Festival
Concerte Estivale
Festivalul Jazz & More
Festivalul "Vară, Vară, Primăvară"
Târgul Olarilor
Târgul de Crăciun

Repere geografice și turistice importante:
Stațiunea de iarnă Păltiniș
Lacul Glaciar Bâlea și Cascada Bâlea
Ocna Sibiului

=============
Concluzie finală:
BOILOR din Tzărănoaia Împuțâtă a Sucevei, care delirează abulic despre candidatura Sucevei la titlul de Capitală culturală europeană, li se cuvine doar o scurtă apostrofare:
PUNEȚI MÂNA, DRAACULUI, ȘI REPARAȚI POSTAMENTUL STATUII LUI ȘTEFAN CEL MARE!
ȘI STRÂNGEȚI RAHAȚII ȘI BALIGILE DIN CALEA ȘI DIN FAȚA STAUII!

BOILOR!
3.   Am uitat să pun hashtagul trimis de
( 3 aug 2015, 13:54:55
#nuvarfirusăni _ opinciiobrazulu
4.   In guvernare PSD nu s-a mai făcut nimic! trimis de
( 3 aug 2015, 14:21:32
“Mai rămăsese de terminat 10% din lucrare, dar în trei ani de guvernare PSD nu s-a mai făcut nimic.
La începutul acestei Guvernări, primul ministru Victor Ponta anunţa cu orice prilej că va veni la inaugurare. După mai multe astfel de promisiuni neonorate, nici nu s-a mai sinchisit.
S-a dat în folosinţă un ciot de şosea de centură, între DN17 şi DN 2. Despre celelalte două tronsoane, unde cresc de-acum bălării printre betoane, nu se mai spune nimic. Cu atât mai mult nu se spune nimic despre ce-a de-a doua componentă a rutei ocolitoare, Ipoteşti – Salcea, pentru care există făcut proiectul tot de pe vremea administraţiei judeţene a lui Gheorghe Flutur....

Timpul de 60 zile în care puteaţi posta comentarii pe marginea acestui articol a expirat.



Meniul ZILEI în restaurante sucevene

HaiHui prin Bucovina

Ultima oră: local

Alte articole

Alte titluri din Local

Ştiri video

Ultima oră: naţional - internaţional

Alte articole

Gala Top 10 Suceveni

Top Articole

Elia Studio - Salon de infrumusetare
Mersul trenurilor de călători

SONDAJE

Consideraţi Legea antifumat în spaţiile publice o măsură bună?

Da
Nu
Nu mă interesează

Fotografia zilei - fotografie@monitorulsv.ro

Fotografia zilei

Reteta Zilei

Bucataria pentru toti Canapele pentru ceaiul de la ora 5 (rețetele lui Bacalbașa) Cu ceva vreme în urmă, era de bon-ton să primești musafiri la ceai, in amiezile parfumate (și toride) de vară. Uite, o dupa-amiaza de iulie, ca aceasta, de acum, în gradina casei, sub perdeaua de glicină ori de mâna-maicii-domnului... Citeşte