Compensaţii de până la 500 de euro/ha pe an pentru pădurile din care nu se taie nimic

Proprietarii de păduri din ariile protejate ori ai celor care au rol de protecţie ar putea primi compensaţii financiare de sute de euro pentru fiecare hectar de teren forestier de pe care nu pot exploata masa lemnoasă, din cauza restricţiilor impuse de lege.

Valoarea compensaţiilor ar ajunge până la 500 de euro pe hectar pe an, conform unui proiect de hotărâre de Guvern, pus în dezbatere de Ministerul Mediului. Proiectul de HG vizează instituirea schemei de ajutor de stat pentru acordarea de compensaţii reprezentând contravaloarea masei lemnoase pe care proprietarii nu o recoltează datorită funcţiilor de protecţie stabilite prin amenajamente silvice, necesare acoperirii costurilor reclamate de gestionarea durabilă a pădurilor situate în siturile de importanţă comunitară Natura 2000.

Beneficiarii acestei scheme de ajutor de stat sunt proprietarii de păduri şi asociaţiile de proprietari de păduri pe ale căror terenuri forestiere există restricţii de mediu aplicabile activităţilor forestiere, care sunt stabilite prin amenajamentele silvice.

„Plămânul verde” al ţării, dar fără nici un beneficiu

De compensarea pierderilor cauzate proprietarilor de păduri cu rol de protecţie se vorbeşte de mai multă vreme, nemulţumirile acestora fiind transmise atât la nivel local, la Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoare Suceava, cât şi la nivel naţional, la Ministerul Mediului.

O perioadă de timp s-a vehiculat ideea compensării proprietarilor de păduri care nu extrag masă lemnoasă, pentru faptul că acestea produc aerul de care avem atâta nevoie, arborii fiind   „plămânul verde” care preia emisiile de CO2 şi eliberează în schimb oxigen.

Deşi la nivel mondial se jonglează cu fonduri colosale obţinute din taxele de mediu plătite de marii poluatori, România, una dintre puţinele ţări care, din cauza dispariţiei industriei, nu poluează aproape deloc, ci produce oxigen, prin pădurile sale, nu are nici un beneficiu.

La nivel naţional, Suceava ar trebui să fie judeţul care ar avea cel mai mult de câştigat de pe urma „aerului” pe care îl produce, fiind cel mai împădurit judeţ din ţară – aproape 437.000 de hectare de fond forestier. O mare parte din pădurile judeţului sunt încadrate în arii protejate sau în păduri cu rol de protecţie, din care nu se taie nimic sau aproape nimic, aceste zone fiind pentru proprietarii lor doar o cheltuială mare, fără nici un beneficiu.

Zeci de mii de hectare de pădure cu rol de protecţie

În judeţul Suceava, aproape 27.000 de hectare de păduri aflate în proprietatea persoanelor fizice şi juridice sunt încadrate în grupa I de protecţie, cea mai restrictivă. Dintre acestea, pe 4.333 de hectare  nu se extrage deloc masă lemnoasă, în vreme ce pentru 22.000 ha se permit doar efectuarea de lucrări de conservare.

„Sunt proprietari de păduri care nu pot scoate nici măcar o bucată de lemn uscat de pe terenul propriu, dar în schimb au de plătit pentru paza şi administrarea pădurii, ceea ce-i nemulţumeşte profund. Sunt cazuri în care o persoană are zeci de hectare sau chiar 100 ha doar în zonele de protecţie, nu are nici un beneficiu de acolo, dar trebuie să scoată bani din buzunare pentru paza pădurilor”, a precizat inspectorul-şef adjunct al ITRSV Suceava, Cezar Ţăpuleasa, care s-a confruntat în mai multe rânduri cu nemulţumirile sucevenilor care se consideră nedreptăţiţi de legislaţia actuală.

Direcţia Silvică Suceava ar putea fi principalul beneficiar al compensaţiilor pentru gestionarea pădurilor cu rol de protecţie, dacă legea se va aplica şi la nivelul fondului forestier al statului, administrat de Regia Naţională a Pădurilor.

Pădurea, o sursă de venit, chiar de nu este tăiată

Conform proiectului de Hotărâre de Guvern, ajutorul de stat pentru proprietarii de păduri cu rol de protecţie se acordă în cuantumuri maxime 500 de euro pe hectar şi pe an în perioada iniţială care nu depăşeşte cinci ani şi de maximum 200 de euro pe hectar şi pe an în perioada ulterioară, se arată în proiect.

Durata de aplicare a schemei de ajutor este de la data primiri Deciziei CE de acordare a ajutorului de stat şi până la 31 decembrie 2020, inclusiv. Ajutorul de stat se acordă anual.

Pădurile incluse în schemă sunt cele cu funcţii speciale de ocrotire a naturii, pentru care prin lege este interzisă orice fel de exploatare de lemn pentru conservarea biodiversităţii (rezervaţii ştiinţifice, rezervaţii peisagistice, care conservă resurse genetice deosebite) sau unde recoltarea nu este permisă deoarece ar conduce la degradarea terenului, la alunecări şi eroziune (deoarece aceste păduri sunt situate pe stâncării, grohotişuri şi pe terenuri cu eroziune în adâncime cu alunecări active, precum şi terenuri cu pante de peste 30 grade, terenuri degradate sau nisipuri mobile neconsolidate, pădurile în zone cu pericol de eroziune).

Sunt incluse şi pădurile cu valoare genetică ridicată, cum ar fi cele de la mare altitudine unde condiţiile de regenerare sunt foarte grele, păduri seculare, virgine, cvasivirgine de valoare deosebită.

Compensaţiile vor fi acordate doar pentru terenurile forestiere pentru care sunt elaborate amenajamente silvice aprobate prin ordin al ministrului Mediului.

Valoarea totală maximă aferentă schemei de ajutor pentru perioada 2015 - 2020 este estimată la 297 de milioane lei şi se suportă de la bugetul de stat, prin bugetul alocat cu această destinaţie Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor. Valoarea totală maximă aferentă anului 2015 este de 27 milioane lei, aferentă compensaţiilor pentru şase luni.

Rămâne de văzut dacă acest act legislativ care „repară” din greşelile anterioare şi încurajează proprietarii de pădure să nu facă tăieri abuzive, pădurea devenind o sursă de venit chiar şi fără a fi tăiată, va fi adoptat sau va fi blocat ca şi iniţiativele precedente, în care UE a interzis acordarea acestor compensaţii, pe motiv că ar fi subvenţie de stat, deşi în ţările membre această practică este în vigoare de mulţi ani.