Aurul verde

Compensații de până la 500 de euro/ha pe an pentru pădurile din care nu se taie nimic



Pădurea, o sursă de venit, chiar de nu este tăiată
Pădurea, o sursă de venit, chiar de nu este tăiată

Proprietarii de păduri din ariile protejate ori ai celor care au rol de protecție ar putea primi compensații financiare de sute de euro pentru fiecare hectar de teren forestier de pe care nu pot exploata masa lemnoasă, din cauza restricțiilor impuse de lege.
Valoarea compensațiilor ar ajunge până la 500 de euro pe hectar pe an, conform unui proiect de hotărâre de Guvern, pus în dezbatere de Ministerul Mediului. Proiectul de HG vizează instituirea schemei de ajutor de stat pentru acordarea de compensații reprezentând contravaloarea masei lemnoase pe care proprietarii nu o recoltează datorită funcțiilor de protecție stabilite prin amenajamente silvice, necesare acoperirii costurilor reclamate de gestionarea durabilă a pădurilor situate în siturile de importanță comunitară Natura 2000.
Beneficiarii acestei scheme de ajutor de stat sunt proprietarii de păduri și asociațiile de proprietari de păduri pe ale căror terenuri forestiere există restricții de mediu aplicabile activităților forestiere, care sunt stabilite prin amenajamentele silvice.
„Plămânul verde” al țării, dar fără nici un beneficiu
De compensarea pierderilor cauzate proprietarilor de păduri cu rol de protecție se vorbește de mai multă vreme, nemulțumirile acestora fiind transmise atât la nivel local, la Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic și Vânătoare Suceava, cât și la nivel național, la Ministerul Mediului.
O perioadă de timp s-a vehiculat ideea compensării proprietarilor de păduri care nu extrag masă lemnoasă, pentru faptul că acestea produc aerul de care avem atâta nevoie, arborii fiind „plămânul verde” care preia emisiile de CO2 și eliberează în schimb oxigen.
Deși la nivel mondial se jonglează cu fonduri colosale obținute din taxele de mediu plătite de marii poluatori, România, una dintre puținele țări care, din cauza dispariției industriei, nu poluează aproape deloc, ci produce oxigen, prin pădurile sale, nu are nici un beneficiu.
La nivel național, Suceava ar trebui să fie județul care ar avea cel mai mult de câștigat de pe urma „aerului” pe care îl produce, fiind cel mai împădurit județ din țară – aproape 437.000 de hectare de fond forestier. O mare parte din pădurile județului sunt încadrate în arii protejate sau în păduri cu rol de protecție, din care nu se taie nimic sau aproape nimic, aceste zone fiind pentru proprietarii lor doar o cheltuială mare, fără nici un beneficiu.
Zeci de mii de hectare de pădure cu rol de protecție
În județul Suceava, aproape 27.000 de hectare de păduri aflate în proprietatea persoanelor fizice și juridice sunt încadrate în grupa I de protecție, cea mai restrictivă. Dintre acestea, pe 4.333 de hectare nu se extrage deloc masă lemnoasă, în vreme ce pentru 22.000 ha se permit doar efectuarea de lucrări de conservare.
„Sunt proprietari de păduri care nu pot scoate nici măcar o bucată de lemn uscat de pe terenul propriu, dar în schimb au de plătit pentru paza și administrarea pădurii, ceea ce-i nemulțumește profund. Sunt cazuri în care o persoană are zeci de hectare sau chiar 100 ha doar în zonele de protecție, nu are nici un beneficiu de acolo, dar trebuie să scoată bani din buzunare pentru paza pădurilor”, a precizat inspectorul-șef adjunct al ITRSV Suceava, Cezar Țăpuleasa, care s-a confruntat în mai multe rânduri cu nemulțumirile sucevenilor care se consideră nedreptățiți de legislația actuală.
Direcția Silvică Suceava ar putea fi principalul beneficiar al compensațiilor pentru gestionarea pădurilor cu rol de protecție, dacă legea se va aplica și la nivelul fondului forestier al statului, administrat de Regia Națională a Pădurilor.
Pădurea, o sursă de venit, chiar de nu este tăiată
Conform proiectului de Hotărâre de Guvern, ajutorul de stat pentru proprietarii de păduri cu rol de protecție se acordă în cuantumuri maxime 500 de euro pe hectar și pe an în perioada inițială care nu depășește cinci ani și de maximum 200 de euro pe hectar și pe an în perioada ulterioară, se arată în proiect.
Durata de aplicare a schemei de ajutor este de la data primiri Deciziei CE de acordare a ajutorului de stat și până la 31 decembrie 2020, inclusiv. Ajutorul de stat se acordă anual.
Pădurile incluse în schemă sunt cele cu funcții speciale de ocrotire a naturii, pentru care prin lege este interzisă orice fel de exploatare de lemn pentru conservarea biodiversității (rezervații științifice, rezervații peisagistice, care conservă resurse genetice deosebite) sau unde recoltarea nu este permisă deoarece ar conduce la degradarea terenului, la alunecări și eroziune (deoarece aceste păduri sunt situate pe stâncării, grohotișuri și pe terenuri cu eroziune în adâncime cu alunecări active, precum și terenuri cu pante de peste 30 grade, terenuri degradate sau nisipuri mobile neconsolidate, pădurile în zone cu pericol de eroziune).
Sunt incluse și pădurile cu valoare genetică ridicată, cum ar fi cele de la mare altitudine unde condițiile de regenerare sunt foarte grele, păduri seculare, virgine, cvasivirgine de valoare deosebită.
Compensațiile vor fi acordate doar pentru terenurile forestiere pentru care sunt elaborate amenajamente silvice aprobate prin ordin al ministrului Mediului.
Valoarea totală maximă aferentă schemei de ajutor pentru perioada 2015 – 2020 este estimată la 297 de milioane lei și se suportă de la bugetul de stat, prin bugetul alocat cu această destinație Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor. Valoarea totală maximă aferentă anului 2015 este de 27 milioane lei, aferentă compensațiilor pentru șase luni.
Rămâne de văzut dacă acest act legislativ care „repară” din greșelile anterioare și încurajează proprietarii de pădure să nu facă tăieri abuzive, pădurea devenind o sursă de venit chiar și fără a fi tăiată, va fi adoptat sau va fi blocat ca și inițiativele precedente, în care UE a interzis acordarea acestor compensații, pe motiv că ar fi subvenție de stat, deși în țările membre această practică este în vigoare de mulți ani.



Recomandări

Campanie de semnare a manifestului prin care pădurile să aibă rol strategic, lansată de Ziua Internațională a Biodiversității

ASFOR susține Manifestul „Pădurile – pilon central al viitorului investițiilor verzi în Europa”
ASFOR susține Manifestul „Pădurile – pilon central al viitorului investițiilor verzi în Europa”

ASFOR: Lemnul și pădurea sunt cheia tranziției către un viitor verde, construit pe baza resurselor naturale gestionate durabil

ASFOR: Lemnul și pădurea sunt cheia tranziției către un viitor verde, construit pe baza resurselor naturale gestionate durabil
ASFOR: Lemnul și pădurea sunt cheia tranziției către un viitor verde, construit pe baza resurselor naturale gestionate durabil