Lungu este ”realist” în privința șanselor Sucevei de a fi desemnată Capitală Europeană a Culturii pentru 2021

Municipiul Suceava are puține șanse de a câștiga titlul de Capitala Europeană a Culturii pentru anul 2021. Primarul de Suceava, Ion Lungu, a declarat că cele mai mari dificultăți în calea acestei candidaturi sunt absența unei strategii culturale pe 10 ani și obținerea consensului între principalele formațiuni din viața politică. ”Nu vreau să spun că sunt sceptic, dar sunt realist. Trebuie să dovedim cu documente consensul politic și să dovedim că vom avea o strategie culturală adecvată, pe termen lung, elaborată de profesioniști”, ne-a declarat, ieri, Lungu. El a precizat că va fi prezent, mâine, la o reuniune a susținătorilor acestei inițiative, dar dacă nu va fi obținut măcar consensul tuturor partidelor, nu va iniția un proiect de hotărâre pe această temă, pentru întrunirea din luna iulie a Consiliului Local. Termenul de depunere a candidaturilor este octombrie 2015.
Competiția pentru titlu este lansată în prezent cu șase ani în avans pentru a oferi orașelor timp suficient pentru pregătirea acestora înainte de începerea anului pentru care este acordat titlul.
Până în anul 2018 au fost deja desemnate drept Capitale Europene ale Culturii orașele Mons (Belgia) și Plzeň (Cehia) – pentru 2015, Donostia-San Sebastián (Spania) și Wrocław (Polonia) – pentru 2016, Aarhus (Danemarca) și Paphos (Cipru) – pentru 2017 și Leeuwarden (Olanda) și Valetta (Malta) – pentru 2018.
Pentru anul 2019, Italia și Bulgaria au fost nominalizate cu orașele Matera și Plovdiv, urmând a fi desemnate oficial de Consiliul European în 2015.
Parlamentul și Consiliul European au refăcut cadrul organizatoric pentru perioada ulterioară anului 2019, în care a fost inclusă lista cronologică a statelor care vor găzdui titlul de Capitală Europeană a Culturii în perioada 2020-2033. Conform acestei liste, România și Grecia sunt programate pentru anul 2021.
Începând cu anul 2021, este posibil ca un oraș dintr-o țară candidată să poată deține titlul o dată la fiecare trei ani. Asta înseamnă că orașele din diferite țări pot concura între ele și vor fi selectate prin concurs deschis.
Pentru 2021, din România și-au anunțat candidatura Alba Iulia, Arad, Brașov, Brăila, București, Cluj-Napoca, Craiova, Iași, Oradea, Sfântu Gheorghe și Timișoara.
Candidatura pentru Capitală Europeană a Culturii presupune investiții de 20-80 de milioane de euro
Titlul de Capitală Europeană a Culturii este foarte prestigios, iar orașul are numeroase beneficii în domenii cum ar fi turismul și cultura, dar și în cel economic. Condițiile pentru obținerea titlului sunt însă foarte stricte: respectarea criteriilor artistice și culturale pentru eveniment; angajamentul autorităților publice; finanțarea proiectelor; implicarea comunității locale; implicarea reprezentanților industriei, comerțului și a societății civile; includerea tuturor minorităților etnice.
Programul cultural trebuie să creeze un interes la nivel european. Principalul avantaj al unei Capitale Culturale Europene este atragerea de fonduri. Potrivit ghidului redactat de Comisia Europeană, investițiile necesare sunt între 20 și 80 de milioane de euro, sume în care nu este inclusă reabilitarea infrastructurii și a clădirilor. Uniunea Europeană acordă un premiu de 1,5 milioane de euro după ce orașul și-a îndeplinit toate sarcinile din dosarul de candidatură.
Capitala Europeană a Culturii este un proiect lansat de un fost ministrul al Culturii din Grecia, Melina Mercouri, în anul 1983. În 1985 Atena a devenit prima capitală culturală. Din 1985 Parlamentul European a conferit titlul de „Capitală Europeană a Culturii” unui oraș cu un patrimoniu artistic și cultural reprezentativ, care se evidențiază prin proiectele sale culturale. Din 1999, a devenit o acțiune a Uniunii Europene. S-au stabilit noi criterii și proceduri de selecție, s-a elaborat o listă cronologică a statelor membre care indică ordinea în care acestea au dreptul de a găzdui titlul și a fost creat un juriu european de experți independenți pentru a evalua candidaturile.
Normele au fost reînnoite în 2006 și eficacitatea inițiativei a crescut prin stimularea concurenței între orașe și îmbunătățirea calității ofertelor. Aceste norme noi au introdus măsuri de asistare a orașelor în pregătirea acestora, inclusiv un proces de monitorizare.
Singurul oraș din România care a obținut, în 2007, titlul de Capitală Europeană a Culturii este Sibiu, care a beneficiat de investiții de circa 50 de milioane de euro numai de la bugetul de stat și cel local, pentru lucrări de reabilitare a 40 de fațade de clădiri și ganguri, achiziția de echipamente (cort, două scene și gradene, un pian Steinway), reabilitarea mai multor lăcașuri de cult, promovarea programului și reabilitarea aeroportului.