Lungu este ”realist” în privinţa şanselor Sucevei de a fi desemnată Capitală Europeană a Culturii pentru 2021

Municipiul Suceava are puţine şanse de a câştiga titlul de Capitala Europeană a Culturii pentru anul 2021. Primarul de Suceava, Ion Lungu, a declarat că cele mai mari dificultăţi în calea acestei candidaturi sunt absenţa unei strategii culturale pe 10 ani şi obţinerea consensului între principalele formaţiuni din viaţa politică. ”Nu vreau să spun că sunt sceptic, dar sunt realist. Trebuie să dovedim cu documente consensul politic şi să dovedim că vom avea o strategie culturală adecvată, pe termen lung, elaborată de profesionişti”, ne-a declarat, ieri, Lungu. El a precizat că va fi prezent, mâine, la o reuniune a susţinătorilor acestei iniţiative, dar dacă nu va fi obţinut măcar consensul tuturor partidelor, nu va iniţia un proiect de hotărâre pe această temă, pentru întrunirea din luna iulie a Consiliului Local. Termenul de depunere a candidaturilor este octombrie 2015.

Competiţia pentru titlu este lansată în prezent cu şase ani în avans pentru a oferi oraşelor timp suficient pentru pregătirea acestora înainte de începerea anului pentru care este acordat titlul.

Până în anul 2018 au fost deja desemnate drept Capitale Europene ale Culturii oraşele Mons (Belgia) şi Plzeň (Cehia) - pentru 2015, Donostia-San Sebastián (Spania) şi Wrocław (Polonia) – pentru 2016, Aarhus (Danemarca) şi Paphos (Cipru) - pentru 2017 şi Leeuwarden (Olanda) şi Valetta (Malta) - pentru 2018.

Pentru anul 2019, Italia şi Bulgaria au fost nominalizate cu oraşele Matera şi Plovdiv, urmând a fi desemnate oficial de Consiliul European în 2015.

Parlamentul şi Consiliul European au refăcut cadrul organizatoric pentru perioada ulterioară anului 2019, în care a fost inclusă lista cronologică a statelor care vor găzdui titlul de Capitală Europeană a Culturii în perioada 2020-2033. Conform acestei liste, România şi Grecia sunt programate pentru anul 2021.

Începând cu anul 2021, este posibil ca un oraş dintr-o ţară candidată să poată deţine titlul o dată la fiecare trei ani. Asta înseamnă că oraşele din diferite ţări pot concura între ele şi vor fi selectate prin concurs deschis.

Pentru 2021, din România şi-au anunţat candidatura Alba Iulia, Arad, Braşov, Brăila, Bucureşti, Cluj-Napoca, Craiova, Iaşi, Oradea, Sfântu Gheorghe şi Timişoara.

Candidatura pentru Capitală Europeană a Culturii presupune investiţii de 20-80 de milioane de euro

Titlul de Capitală Europeană a Culturii este foarte prestigios, iar oraşul are numeroase beneficii în domenii cum ar fi turismul şi cultura, dar şi în cel economic. Condiţiile pentru obţinerea titlului sunt însă foarte stricte: respectarea criteriilor artistice şi culturale pentru eveniment; angajamentul autorităţilor publice; finanţarea proiectelor; implicarea comunităţii locale; implicarea reprezentanţilor industriei, comerţului şi a societăţii civile; includerea tuturor minorităţilor etnice.

Programul cultural trebuie să creeze un interes la nivel european. Principalul avantaj al unei Capitale Culturale Europene este atragerea de fonduri. Potrivit ghidului redactat de Comisia Europeană, investiţiile necesare sunt între 20 şi 80 de milioane de euro, sume în care nu este inclusă reabilitarea infrastructurii şi a clădirilor. Uniunea Europeană acordă un premiu de 1,5 milioane de euro după ce oraşul şi-a îndeplinit toate sarcinile din dosarul de candidatură.

Capitala Europeană a Culturii este un proiect lansat de un fost ministrul al Culturii din Grecia, Melina Mercouri, în anul 1983. În 1985 Atena a devenit prima capitală culturală. Din 1985 Parlamentul European a conferit titlul de „Capitală Europeană a Culturii” unui oraş cu un patrimoniu artistic şi cultural reprezentativ, care se evidenţiază prin proiectele sale culturale. Din 1999, a devenit o acţiune a Uniunii Europene. S-au stabilit noi criterii şi proceduri de selecţie, s-a elaborat o listă cronologică a statelor membre care indică ordinea în care acestea au dreptul de a găzdui titlul şi a fost creat un juriu european de experţi independenţi pentru a evalua candidaturile.  

Normele au fost reînnoite în 2006 şi eficacitatea iniţiativei a crescut prin stimularea concurenţei între oraşe şi îmbunătăţirea calităţii ofertelor. Aceste norme noi au introdus măsuri de asistare a oraşelor în pregătirea acestora, inclusiv un proces de monitorizare.  

Singurul oraş din România care a obţinut, în 2007, titlul de Capitală Europeană a Culturii este Sibiu, care a beneficiat de investiţii de circa 50 de milioane de euro numai de la bugetul de stat şi cel local, pentru lucrări de reabilitare a 40 de faţade de clădiri şi ganguri, achiziţia de echipamente (cort, două scene şi gradene, un pian Steinway), reabilitarea mai multor lăcaşuri de cult, promovarea programului şi reabilitarea aeroportului.