Trei suceveni au ajuns pe Ararat, legendarul vârf unde a poposit Arca lui Noe

Trei suceveni pasionaţi ai muntelui au reuşit recent să escaladeze biblicul vârf unde se spune că Arca lui Noe a reuşit să salveze viaţa pe pământ: Ararat. Cornel Lucescu, Ciprian Streteanu şi Dorin Hâji s-au descurcat aproape fără probleme, iar pentru a atinge cei 5.165 de metri cât măsoară vârful Araratul Mare au avut nevoie de numai trei zile. De acolo au avut posibilitatea să admire nu doar o parte din Turcia, ci şi Iranul sau Armenia, ţări aflate chiar lângă Ararat. Totuşi, cei trei au avut şi mică nemulţumire: nu au găsit Arca lui Noe, despre care cred că se află pe sub vreun gheţar.

Lăsând gluma la o parte, sucevenii spun că peisajele au fost minunate, în ciuda faptului că au întâlnit o bună parte din drum doar un teren arid, fără vegetaţie.

„Este un munte cu mare însemnătate religioasă şi poate şi din acest punct de vedere am avut ceva emoţii, dar în final totul s-a terminat cu bine. Pur şi simplu am stat şi mi-am imaginat potopul, iar din acest punct de vedere Ararat este un munte de hotar. Cât despre peisaj pot spune că este un arid în cea mai mare parte, dar cu gheţari superbi”, a dezvăluit Cornel Lucescu.

La rândul său, Ciprian Streteanu a povestit că în cele trei zile petrecute în Ararat, sau Agri Dagi cum i se spune în turcă, s-au aclimatizat din mers, cu scurte ascensiuni din taberele unde au stat peste noapte.

„La ora 3 dimineaţa am plecat din tabăra 2 spre vârf. Vremea era bună în ciuda faptului că au fost câteva reprize de ninsoare peste noapte. La 4.500 de metri ne-am pus colţarii şi la ora 8.30 eram la vârf. Aici ne-a întâmpinat un vânt puternic, care aducea din când în când valuri de ceaţă. La ora 10.30 eram înapoi în tabăra 2 unde am rămas până la ora 15.00 pentru odihnă, masă şi pregătirea bagajelor pentru coborâre”, a descris Ciprian Streteanu drumul către vârful Araratului.

Ghizii turci, o amintire de coşmar

Dorin Hâji s-a arătat impresionat de munte, chiar dacă spune că traseul a fost un pic solicitant, poate ceva peste ceea ce se aşteptau cei trei suceveni.

Dacă imaginile au fost de neuitat, în schimb ghizii turci s-au dovedit coşmarul pasionaţilor de munte din Suceava.

„Am avut parte de un ghid foarte slab pregătit, pe care l-am abandonat şi au mers singuri, iar spre norocul nostru am avut vizibilitate. Cei care merg acolo trebuie să fie pregătiţi şi să nu se lase în baza ghizilor locali”, a spus Cornel Lucescu.

Chiar dacă în vârf au avut parte de reprize alternative de ninsoare şi ceaţă, cei trei au reuşit totuşi să arunce o privire peste graniţa Turciei, către Armenia şi Iran, ţări şi ele cu legende şi peisaje de vis.

Şi pentru că tot au ajuns în Turcia, cei trei suceveni şi-au făcut timp şi pentru a petrece câteva ore în Istanbul, unde au admirat Bosforul şi celebrele moschei din acest oraş cosmopolit.

Urmează Nepal, ca etapă premergătoare pentru un prim vârf de peste 8.000 de metri

Pentru Cornel Lucescu, Ciprian Streteanu şi Dorin Hâji, Araratul a fost doar poarta către Asia. Aceştia au mărturisit că următorul obiectiv este vârful Baruntse, din Himalaya, un vârf de 7.129 de metri, dar care solicită foarte mult.

„Trebuie să intrăm într-o etapă de pregătire foarte dură pentru a putea face faţă acestui munte. În plus, avem nevoie şi de echipament special, pe care urmează să-l achiziţionăm în curând, iar dacă totul merge conform planului anul viitor plecăm în Nepal pentru o altă experienţă”, a arătat Cornel Lucescu.

Cei trei suceveni au în „spate” mai mulţi munţi importanţi pe care au reuşit să-i urce în decurs de numai câţiva ani. La început a fost acoperişul Europei, vârful Mont Blanc din Alpi, iar apoi au urmat Aconcagua din America de Sud, Kilimanjaro din Africa şi Elbrus din Caucaz.

Fără teama de a greşi se poate spune că Lucescu, Streteanu şi Hâji sunt printre cei mai bine pregătiţi oameni din judeţul Suceava în ceea ce priveşte escaladarea munţilor. Până acum, şi soarta a fost de partea lor, niciuna dintre ascensiuni nefiind urmată de accidentări sau evenimente neplăcute.

Anecdotă despre Ararat

Aşa cum se ştie, muntele Ararat, cu cele două vârfuri ale sale, Araratul Mare, de 5.165 de metri, şi Araratul Mic, de 3.896 de metri, se află situat în Turcia. Cu toate acestea, Araratul este simbolul naţional al Armeniei, iar din cauza conflictului dintre cele două ţări, generat de genocidul armean din Primul Război Mondial, graniţa comună este închisă. Din acest motiv, armenii pot admira Araratul doar de la distanţă.

O veche anecdotă spune că turcii i-ar fi întrebat pe armeni de ce folosesc drept simbol un munte, Ararat, care nu e pe teritoriul lor. Răspunsul a fost unul demn de Radio Erevan: „Dar luna este în Turcia?”.