Închirierea păşunilor, calea scurtă a primarilor către DNA

Închirierea şi concesionarea păşunilor pe care le deţin localităţile pun la grea încercare atât administraţiile publice locale, cât şi deţinătorii de animale. În ultimii ani, legislaţia referitoare la păşuni s-a tot schimbat, inclusiv în luna februarie a acestui an a fost adoptat un act normativ care modifică modalitatea de concesiune/ închiriere. Aşa ajung primarii să intre în conflict cu legea şi, având în vedere că subvenţiile pentru păşunat sunt acordate din fonduri europene, se pot lesne trezi că le bate DNA la uşă. Situaţia primarului din Udeşti, Săvel Botezatu, care a stat în arest preventiv şi arest la domiciliu circa cinci luni, şi cea a edilului din Broşteni, Nicolae Chiriac, cercetat pentru fraude cu fonduri europene obţinute din subvenţii de la APIA, pot fi considerate cazuri-şcoală pentru cum nu se face închirierea/ concesiunea păşunilor.

Potrivit legii, administrarea păşunilor din proprietatea publică sau privată a localităţilor este făcută de consiliile locale. Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 34/2013, care a abrogat Legea nr. 214/2011, a fost modificată prin Legea nr. 86/2014 şi spune că pajiştile permanente din extravilanul localităţilor sunt consacrate producţiei de plante erbacee furajere cultivate şi din flora spontană şi sunt administrate de consiliile locale. Acestea hotărăsc asupra procedurii de închiriere sau concesionare prin licitaţie publică, în baza Legii nr. 215/2001, a administraţiei publice locale. Pentru punerea în valoare a pajiştilor din domeniul public sau privat al localităţilor, în baza cererii crescătorilor de animale - persoane fizice sau juridice, cu animale înscrise în Registrul Naţional al Exploataţiilor (RNE), se încheie, prin primari şi în conformitate cu hotărârile de Consiliu Local,  contracte de concesiune sau închiriere, în condiţiile legii, pentru suprafeţele de pajişte disponibile. Suprafeţele contractate trebuie să fie proporţionale cu numărul de animale deţinute, contractele putându-se încheia pe perioade între 7 şi 10 ani.

Hotărârea de Guvern nr.1064/2013, care conţine normele de aplicare a OUG nr. 34/2013, instituie obligativitatea întocmirii proiectului de amenajament pastoral pe o perioadă de 10 ani, amenajament  care trebuie să cuprindă obligatoriu lucrările de îngrijire  şi îmbunătăţire a pajiştilor, planul de fertilizare şi măsurile agro-pedo-ameliorative. Marea majoritate a consiliilor locale şi-au întocmit aceste proiecte şi s-au pregătit să dea drumul la contracte.

Valoarea ierbii disponibile este principala problemă a primarilor

Lucrurile s-au complicat când HG nr.1064/2013 a fost modificată prin HG nr. 78/2015, act normativ publicat în Monitorul Oficial în 18 februarie a.c., prin care a fost schimbată modalitatea de calcul a preţului de pornire a licitaţiei. Noul act normativ spune că acesta se stabileşte ca diferenţă dintre valoarea ierbii disponibile pentru animale şi valoarea totală a cheltuielilor cu implementarea proiectului de amenajament pastoral, respectiv investiţii/ materiale şi lucrări anuale prevăzute în acesta. Valoarea ierbii disponibile reprezintă produsuldintre producţia anuală de iarbă şi preţul mediu al ierbii, stabilit prin hotărâre a Consiliului Judeţean.

Consiliul Judeţean Suceava a stabilit un preţ mediu al ierbii, unic în tot judeţul, de 0,05 lei/kg, prin HCJ nr.192/2014.

Prefectul de Suceava, Constantin Harasim, ne-a declarat că problemele au apărut la producţia anuală de iarbă disponibilă, în condiţiile în care aceasta nu a fost declarată în anii anteriori la Direcţia Agricolă sau a fost declarată în mod eronat. Asta a dus la situaţia în care, făcând diferenţa între valoarea anterioară şi costuri, să se ajungă la preţuri de pornire a licitaţiei pe minus. De exemplu, dacă valoarea ierbii disponibile pentru animale este de 100 de lei, iar valoarea cheltuielilor este de 120 de lei, preţul de pornire a licitaţiei ar trebui să fie minus 20 de lei. ”Asta este ilegal, nu se poate administra domeniul public sau privat al localităţii în pierdere”, a precizat prefectul Harasim.

În această situaţie au fost primăriile Boroaia şi Broşteni. Consiliul Local Broşteni a ajustat preţul la 1 leu, dar şi acest lucru este ilegal deoarece ajustarea de preţ nu este permisă de lege. ”Multe proiecte de amenajare au fost făcute în baza HG nr. 1064/2013, care nu prevedea formula de calcul instituită prin HG 78/2015, dar deşi au fost făcute anterior, aprobarea lor se face sub HG 78. Prefectura nu poate da aviz de legalitate pentru că preţul de pornire a licitaţiei nu este stabilit conform cu această hotărâre de guvern”, a arătat Harasim.

Prefectura Suceava a solicitat revocarea sau modificarea a 21 de hotărâri de consiliu local care încalcă legislaţia privind închirierea păşunilor

O altă problemă cu care se confruntă primarii, consiliile locale şi crescătorii de animale este aceea că noua legislaţie, în conformitate cu legislaţia europeană în ceea ce priveşte libera circulaţie a mărfurilor, persoanelor şi serviciilor, prevede că la licitaţii participă persoane fizice şi juridice cu animale înscrise în RNE, instituind doar un drept de preferinţă al asociaţiilor patrimoniale ale membrilor colectivităţilor locale, proprietari de animale înscrise în RNE. Asta dă liber acces la licitaţie tuturor, dar au fost consilii locale care au pus barieră crescătorilor din alte localităţi şi au permis să se înscrie la licitaţie doar persoane din localitatea respectivă.

Ca soluţii de ieşire din impas, prefectul spune că pentru preţurile de pornire pe minus, primăriile pot reface lucrările care trebuie efectuate în primul an, în sensul diminuării lor, cu trecerea diferenţei pe anii următori. ”S-au schimbat regulile în timpul jocului şi toată lumea este nemulţumită. Primăriile au proiecte de amenajare, dar fie sunt pe vechea legislaţie şi aprobate pe noua legislaţie, ceea ce nu este legal, fie le-au reactualizat cu respectarea HG 78/2015, dar ies cu preţ de pornire a licitaţiei pe minus”, a spus Harasim.

Nu toate cele 114 localităţi din judeţ au probleme, dar asta nu pentru că schimbările legislative nu le-au creat dificultăţi, ci pentru că unele au deja contracte în derulare pe cinci ani, pe vechea legislaţie. Unele expiră în acest an, la sfârşit, altele anul viitor. Dacă nu-şi rezolvă de acum problema valorii lucrărilor şi a valorii ierbii, se vor confrunta cu aceeaşi situaţie în anii viitori.

”Prefectura a informat primarii despre toate modificările, atât prin şedinţe, cât şi prin patru circulare, prima trimisă în data de  9 martie a.c. şi ultima în 14 mai. Respectând legalitatea, apărăm atât primarii, cât şi consiliile locale şi crescătorii de animale pentru că efectele încălcării legii sunt pe termen lung. Dorim să avem garanţia acordării corecte a fondurilor europene, pe baza unor contracte de închiriere sau concesionare a păşunilor cu respectarea tuturor condiţiilor de legalitate”, a precizat Harasim pentru a explica de ce Prefectura a solicitat revocarea sau modificarea a 21 de hotărâri de consiliu local. 11 consilii locale, din Marginea, Siret, Vatra Moldoviţei, Broşteni, Boroaia, Brodina, Ipoteşti, Cacica, Gura Humorului, Frumosu şi Arbore au dat curs solicitării. Alte opt acte administrative adoptate de Consiliile Locale din Siminicea, Șcheia (două), Salcea, Crucea, Zamostea, Forăşti şi Boroaia sunt în curs de reanalizare de către deliberativele locale. Pentru două hotărâri adoptate la Stulpicani, Consiliul Local a comunicat că nu consideră că este cazul de revocare/ modificare şi pentru acestea Prefectura va introduce acţiune în contencios administrativ pentru anulare.