Omul de afaceri Nelu Opincaru, acuzat că a vândut bunuri ale SOCONI Group la un preț mult sub valoarea lor reală

Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava au anunțat luni trimiterea în judecată a omului de afaceri Nelu Opincaru, acuzat că în calitate de administrator al SC SOCONI Group SRL a vândut zeci de bunuri ale societății aflate în pragul falimentului la un preț mult sub valoarea reală a respectivelor bunuri. Cumpărătorul a fost administratorul unei firme cu care Soconi Group se afla în relații de afiliere, Soconi Grand Construct, condusă de fiul lui Nelu Opincaru.
Potrivit unui comunicat al unității de parchet, Nelu Opincaru va ajunge în fața instanței de judecată într-un dosar în care procurorii îl acuză de săvârșirea infracțiunii de folosire cu rea-credință a bunurilor societății și a infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată.
Tranzacțiile dubioase s-au petrecut în octombrie 2012, la o zi una după alta, când – arată anchetatorii – „inculpatul, acționând cu rea-credință, într-un scop contrat intereselor societății” a înstrăinat către o altă firmă nu mai puțin de 59 de bunuri corporale la un preț subevaluat, „întocmind în fals o chitanță, care atesta plata prețului de către societatea cumpărătoare”.
În acea perioadă, Soconi Group era înglodată în datorii, iar la scurt timp s-a cerut și intrarea în insolvență, însă în patrimoniul firmei nu mai era mare lucru pentru a putea fi valorificat și, astfel, recuperate debitele.
Anchetatorii spun că prețul convenit nu a fost niciodată plătit, fiind falsificată o chitanță
Reprezentanții Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava arată că au fost două categorii de bunuri care au fost înstrăinate. O dată, bunuri neamortizate integral (motocompresor, generatoare de curent, tahografe, miniexcavator, miniîncărcător, schele etc.), a căror valoare totală la data tranzacției a fost de 170.000 de lei, însă valoarea de facturare a fost de aproximativ 47.000 de lei.
Au fost vândute apoi bunuri amortizate (două Dacia, 4 Volkswagen, un Audi, un autotractor, o autospecială etc.). Deși în contabilitatea valoarea lor era zero, respectivele bunuri puteau fi valorificate la fier vechi, însă au fost vândute la un preț mult mai mic decât s-ar fi obținut la un centru de colectare.
„Bunurile vândute au fost subevaluate, iar prețul convenit nu a fost niciodată plătit în realitate, însă plata apare ca efectuată printr-o chitanță întocmită în fals de inculpat”, concluzionează anchetatorii, precizând că dosarul a fost trimis Judecătoriei Suceava.