Vânzarea medicamentelor pare să fie una dintre afacerile profitabile din municipiul Suceava. Cel puțin așa s-ar crede, din moment ce în toată zona centrală a orașului farmaciile au ajuns să fie una lângă alta. Șefa Colegiului Farmaciștilor din Suceava, Doinița Cocriș, afirmă că numărul unităților farmaceutice nu a crescut, față de cel înregistrat în 2010, în schimb cele mai multe s-au relocat din cartiere în zona centrală. Explicația oferită de Cocriș este simplă: farmaciștii individuali autohtoni n-au mai făcut față concurenței marilor lanțuri de farmacii și și-au vândut afacerea acestora. Interesul marilor comercianți nu a fost însă pentru spațiile deținute de farmaciștii suceveni, ci pentru dreptul acestora de a deține o farmacie în Suceava, drept pe care l-au cumpărat cu sume între 100.000-120.000 de euro, potrivit Doiniței Cocriș. Legea limitează numărul de farmacii în funcție de numărul de locuitori, astfel că în municipiul Suceava ar fi trebuit să fie maximum 30 de farmacii. În perioada 1992-2006, reorganizarea rețelei farmaceutice din România a permis însă ca fiecare farmacist din sistem să aibă posibilitatea să-și deschidă o farmacie și s-a ajuns la un număr dublu față de necesar. Acesta este însă numărul maxim admis, peste cele 61 de farmacii nu pot apărea altele.
”Cu excepția farmaciilor din marile centre comerciale, din 2006 în Suceava nu s-a mai înființat nici o farmacie. Cele din cartiere, care au fost cumpărate, au venit toate în centru. Nu stau în cartier, să vândă de șapte milioane de lei vechi, să plătească doi farmaciști și asistente. 100.000 de euro a fost o sumă atractivă pentru mulți dintre noi și așa s-a ajuns ca acum în oraș, din 61 de farmacii, să fie mai puțin de 15 individuale. Restul sunt ale lanțurilor”, a spus Doinița Cocriș. De asemenea, toate farmaciile de lanț s-au autorizat fără receptură, deci nu sunt interesate de prepararea produselor farmaceutice. Creme, loțiuni sau alte produse la care pe vremuri medicul scria rețeta și farmacistul le prepara întocmai se mai fac astăzi doar în trei, patru farmacii din oraș și acestea toate individuale. În celelalte poți cumpăra doar produse farmaceutice și medicamente gata ambalate.
Cum dispare o farmacie pentru a face loc alteia
Pe lângă suma oferită pentru licență, metoda de a convinge un farmacist autohton să vândă este simplă: ”inițial, când au apărut (n.r. farmaciile de lanț) s-au așezat lângă farmacii independente puternice. Apoi le-au cumpărat – nimeni nu vinde de bine, după care s-au relocat. În general, ei nu-ți iau societatea. O au pe a lor și deschid doar un punct de lucru”, a explicat șefa Colegiului Farmaciștilor din Suceava.
În opinia Doiniței Cocriș, cele care vor rezista pe piață vor fi farmaciile din marile lanțuri. Asta pentru că, pe de o parte, legislația le-ar favoriza, iar pe de altă parte pentru că au putere financiară incomparabil mai mare cu farmaciile independente. Spațiile mari, generoase în care funcționează, prezentarea atractivă, sistemul de oferte practicat, reclama agresivă îi determină ușor pe oameni să aleagă această categorie de unități farmaceutice. Iar miza cea mare o reprezintă sumele imense alocate de stat pentru medicamente compensate și gratuite și cantitățile de medicamente pe care românii le consumă lunar.
”Numai lanțurile vor rezista, într-o incompetență crasă din punct de vedere al apropierii față de bolnav. Este o știrbire a profesiei noastre. Actul farmaceutic va fi complet devalorizat”, crede Doinița Cocriș.
În tot județul Suceava sunt 251 de farmacii, la care se adaugă și cele care funcționează în incinta spitalelor. Numărul farmaciștilor se ridică la 395, dintre care circa 100 sunt în farmaciile din mediul rural. Lor li se adaugă aproximativ 600 de asistenți de farmacie.